Mai multe instituţii media, reprezentanţi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum şi ai societăţii civile, au fost participanţi activi la un workshop, unde s-a discutat despre integrarea valorilor democratice, precum şi aspectele ce țin de schimbare. Evenimentul i-a avut ca oaspeţi pe un grup de experți din Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria şi Ucraina.
În cadrul atelierului s-a discutat despre legăturile dintre educaţia civică şi cultura politică democratică. „Educaţia este un factor esenţial în crearea cetăţeniei democratice, iar modurile în care este oferită, diferă de la un context la altul”, a menţionat, la deschidere, dr. Bogdan Radu, lector la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi cercetător la Centrul pentru extinderea cercetărilor UE la Universitatea Europeană Centrală din Ungaria. „Democratizarea este un proces complex care presupune atât selectarea instituţiilor sistemului politic, cât şi integrarea acestor instituții în etosul social, a mai subliniat Bogdan Radu. Domnia sa a mai adăugat că cea mai mare parte a literaturii privind tranziția și consolidarea democratică a fost dominată de studiul construcţiei instituționale, în special, în țările post-comuniste din Europa Centrală și de Est, unde, după 1989, s-au creat instituţii noi care să reglementeze aproape orice aspect al realităţii, de la politic şi economic la social”.
Oamenilor le pasă de ce se întâmplă în jurul lor
Tot în cadrul acestui panel s-a vorbit despre educaţia civică în şcoală, dar şi despre proiectele de educaţie civică ale societăţii civile (ONG-uri, voluntariat, biserici şi organizaţii religioase) şi ale organismelor internaţionale (UE, Consiliul Europei). De exemplu, Thomas Horbowsky, directorul Centrului informaţional pentru autoritatea locală în Moldova, Moldova/Polonia, a menţionat că „nu se observă în Moldova eficientizarea democratizării, nu se simte implicarea societăţii civile, care şi-ar asuma nişte angajamente. Pentru noi, polonezii, este importantă solidaritatea. Lumea nu se gândeşte la interesul personal, ci la al societăţii. Avem multe mișcări cetăţeneşti care au sentimentul și motivația de a face schimbări, chiar schimbări radicale, oamenilor le pasă ce se întâmplă în jurul lor. Este foarte important să-ţi pese”, a conchis expertul.
O atenţie specială a fost acordată
educaţiei civice şi mass-media în contextul democratizării. „Rolul de bază al mass-media este ca informaţia să fie difuzată, adusă la cunoștința cetăţenilor. În Moldova trebuie să existe credibilitate. Este o mare provocare cum s-o obţii. Conştientizând informaţia, autorităţile trebuie să devină responsabile”, a menţionat Juhasz Balint, directorul Programului de educaţie din Ungaria.
De asemenea, în cadru atelierului s-a vorbit despre modelele de funcţionare a mass-media, statutul legal al furnizorilor de media, în special, din punct de vedere al libertăţii presei şi nu mai puţin despre cenzură: cea politică, dar și economică.
Un segment vulnerabil și discuţii aprinse au avut loc pe marginea politicării mass-media, a clientelismului politic al furnizorilor de media şi despre impactul acestora asupra democraţiei. Un alt punct sensibil care s-a discutat l-a constituit relaţiile între media şi valorile politice democratice (când mass-media există ca și creator de valori democratice sau când apare în calitate de creator de discursuri dominante şi instigatoare la ură).
Astfel, continuă seria de discuţii despre diferite aspecte ale schimbărilor democratice, care sunt legate de fenomenul tranziţiei sociale şi al integrării valorilor politice în societăţile aflate în tranziţie.