Ridică o leafă de numai 600 de lei pentru un program redus, sub salariul minim

Muncește jumătate de zi și ridică o leafă de numai 600-700 de lei. O poștăriță din raionul Ocnița, care a solicitat anonimatul, este nemulțumită de retribuția lunară și cere intervenția specialiștilor de la Con-federația Națională a Sindi­catelor din Moldova.

Femeia apreciază faptul că, în ultimii ani, s-au investit bani în re­novarea și modernizarea oficiilor poștale din țară, dar cere să nu fie neglijat nici capitolul salarizarea angajaților. Potrivit ei, comisio­nul de 0,7 la sută din distribuirea pensiilor este unul prea mic și tre­buie revăzut de Guvern.

Solicitat de ziarul „Vocea po­porului”, Ion Pîrgaru, președin-tele Federației Sindicatelor din Comunicații, a ținut să menționeze că poștașii primesc lefuri în con­formitate cu Legea salarizării și a Hotărârii Guvernului privind sala­riul minim tarifar pentru catego­ria I de calificare.

„Dar, după 1991, odată ce oficiile poștale și centrele de comunicații au fost divizate, poș-

tașilor le-a revenit un volum de muncă mai mic, astfel că unii angajați primesc leafă în funcție de volumul de muncă pe care îl îndeplinesc, de aceea sunt angajați cu 0,4-0,5 de normă. Ast­fel, această formulă s-a păstrat până în prezent.  La unitățile din subordinea ÎS „Poșta Moldovei” se implementează salariul minim pentru categoria I de calificare din sectorul real de 2775 de lei, dar se ține cont și de volumul de mun­că pe care îl execută un poștaș. Mai este o problemă. Anterior, până în 1991, oficiile poștale be­neficiau de un comision de 4,5% din valoarea pensiei distribuite, nu demult acesta a fost de 0,7, dar acum un an acest comision a fost majorat până la 1%. Va­loarea comisionului se negociază de ÎS „Poșta Moldovei” cu Casa Națională de Asigurări Sociale”, a detaliat Ion Pîrgaru.

„În plus, Poșta Moldovei mai are comision de la distribuirea bonurilor de plată pentru ener­gie electrică, gaz, energie termi­că, servicii de telefonie, dar nu în toate raioanele. După falimenta­rea a trei bănci, „Poșta Moldovei” a preluat și unele servicii banca­re, de exemplu, în multe raioane, prin intermediul oficiilor poștale, se distribuie salariile pentru me­dici și profesori”, a adăugat liderul sindical.

Săraci în țară săracă

„Problema constă în aceea că mulți poștași nu sunt informați despre faptul că sunt angajați pe 0,3, 0,5, 0,7 de normă sau pe un salariu deplin. Astfel, dacă per­soana este angajată pe 0,5 de normă, ea trebuie să muncească patru ore pe zi și șeful oficiului poștal trebuie să-și informeze subalternii despre acest lucru. Până la data de 20 a fiecărei luni, poștașii au volum de mun­că, pentru că distribuie pensii la domiciliu, niște chitanțe, după care, practic, nu au ce face, și asta pentru că scrisori, ziare dis­tribuite prin intermediul „Poștei Moldovei” sunt foarte puține. În orașele Chișinău și Bălți, salariile angajaților de la poștă sunt mai mari, deoarece ei au un volum mai mare de muncă, în comparație cu cei de la Ocnița, de exemplu. De multe ori, oficiile poștale din ra­ioane sunt subvenționate de cele de la Chișinău, pentru a nu admi­te restanțe la plata salariilor. Un poștaș din teritoriu ar putea primi o leafă deplină, dar asta înseam­nă că alți doi poștași, de la același oficiu, ar putea rămâne fără loc de muncă. Federația Sindicatelor din Comunicații însă se pronunță împotriva reducerilor de cadre și pentru păstrarea locurilor de muncă”, a spus Ion Pîrgaru.

Pentru ca poștașii să benefici­eze de retribuții mai mari, e ne­voie de majorarea pensiilor, căci poștașii primesc procente din dis­tribuirea acestor alocații. trebuie dezvoltată economia, în general, a relevat președintele federației sindicale de ramură.

„Mulți angajați se plâng că lu­crează mult, dar aceasta se întâm­plă din cauza faptului că nu este organizată corect ziua de muncă – de exemplu, de la ora asta până la asta, prelucrează poșta, de la o anumită oră până la o anumi­tă oră, distribuie scrisori și pensii. Aceste momente trebuie stipu­late în regulamentele interne ale întreprinderilor. Dar aceste lacu­ne apar din cauză că, din păcate, la centre poștale nu există juriști și economiști”, a adăugat Ion Pîrgaru.

Liderul sindical spune că se va adresa angajatorului din acest raion, pentru ca problema să fie soluționată. Totodată, salariata oficiului poștal de la Ocnița, care s-a plâns că are o leafă mică, poate să apeleze la conducerea Federației Sindicatelor din Comunicații.

Contractul colectiv de mun­că de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” prevede că, în raioane, poștașii au categoriile de calificare 5-6, iar coeficienții tari­fari care li se aplică sunt de 1,21-2,00. Operatorii și cei cu funcția de poștaș, în oficiile poștale, se în­cadrează în categoria de calificare 5-7, iar coeficienții tarifari care li se aplică sunt 1,30-2,53. Curierii sunt încadrați în categoriile de calificare 5-7, iar coeficienții tari­fari care li se aplică variază de la 1,62 la 2,35. Operatorii de schimb au categoriile de calificare 6-7, lor fiindu-le aplicați coeficienții tarifari de 1,80-2,69. Poștașii care distribuie pensia, corespondența și alte materiale ale poștei sunt încadrați în categoriile de califica­re 5-7, cu aplicarea coeficienților tarifari 1,44-2,35.

De menționat că un grup de specialiști de la Confederația Națională a Sindicatelor din Mol­dova a efectuat o vizită în raionul Ocnița, până la debutul pandemi­ei de coronavirus, în cadrul Cam­paniei CNSM „În dialog cu avoca­tul sindicatelor”.