Revenirea țării noastre la județe, considerată absolut imperativă

Revenirea țării noastre la o structură administrativ-teritorială rațională, similară celei de până în 2003, când au existat județele, anulate ulterior de guvernarea comunistă, este abso­lut imperativă, consideră premierul Ion Chicu. Acesta a scris pe rețelele sociale că Guvernul pregătește con­ceptul acestei reforme, care ar urma să fie pusă în aplicare în 2023.

„ Avem cel mai mare aparat administra­tiv local per capita din toată Europa, sute de primării cu mai puţin de 700-1000 de locuitori. Anual, miliarde de lei sunt chel­tuite iraţional pentru întreţinerea a mii de funcţionari”, a menționat Ion Chicu.

Cel mai grav e însă, în opinia sa, că nici serviciile prestate cetăţenilor în asemenea circumstanţe nu au cum fi de calitate.

Serviciile prestate în prezent cetăţenilor nu au cum fi de calitate

„Fireşte, nici de o autonomie financiară a administrației publice locale nu poţi vor­bi, când în satul cu primărie sunt mai puţin de 100 de oameni care lucrează, iar agenţi economici – unul-doi”, a apreciat prim-ministrul. În context, a fost anunțat faptul că la Guvern este pregătit un concept al acestei reforme, iar revenirea la structura administrativ-teritorială de până în 2003 ar urma să se întâmple în 2023.

De menționat că un concept al refor­mei administrativ-teritoriale împreună cu viziunile privind eficientizarea structuri­lor publice au fost elaborate și dezbătute la Guvern, încă la finele anului 2018. Pro­iectul în cauză trebuia să stea la baza ela­borării unei reforme administrativ-teritori­ale despre care s-a tot vorbit pe parcursul anilor.

Consultare publică

Obiectivul principal al reformei era menținerea serviciilor publice cât mai aproape de necesitățile oamenilor. Refor­ma urma să fie abordată complex, bine gândită și detaliat consultată. Mai mult, experții recomandau supunerea acestui document important unui amplu proces de consultare publică.

Autorii conceptului din 2018 efectua­seră și o analiză a infrastructurii existente, dar și a capacităților administrațiilor publi­ce locale. Estimările făcute arătau că peste 90 la sută din primării nu au capacitate umană suficientă pentru a face față sarci­nilor stabilite și a presta cetățenilor servicii de calitate.

Astfel, în majoritatea primăriilor sunt angajate până la cinci persoane. În același timp, instituțiile în cauză nu au nici capaci­tatea financiară necesară și activează doar din transferuri de la bugetul de stat.

În context, au fost propuse mai mul­te soluții pentru creșterea capacităților instituționale, fiscale și sociale ale admi-nistrației publice. De asemenea, au fost prezentate o serie de opțiuni de dezvoltare economică și socială a localităților din țara noastră.

În continuare, urma să fie determinat modelul optim de reorganizare adminis­trativ-teritorială.

Premierul Ion Chicu nu a specificat dacă acum se are în vedere elaborarea unui concept de la zero sau preluarea celui în­tocmit în 2018.

Liderii Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) au anunțat anterior că, în opinia lor, reforma administrativ-teritorială nu ar fi o prioritate pentru țara noastră. Mai importantă ar fi descentra­lizarea, care ar ajuta la identificarea celor mai eficiente comunități, pentru a exista un punct de pornire în elaborarea aceleiași reforme administrativ-teritoriale.

Una din temerile principale ale repre-zentanților CALM, legate de reformă, esteamalgamarea bruscă, matematică a co-munităților, fără a se ține cont de une­le aspecte importante. O altă îngrijorare exprimată de ei s-a referit la fragilitatea democrației din țara noastră.

Potrivit lor, reforma administrativ-teri­torială ar trebui să fie precedată de pro­cese de descentralizare, democratizare, de îmbunătățire a climatului de afaceri, a stării generale a societății și a economiei statului.

În prezent, structura administrativ-teri­torială a Republicii Moldova cuprinde 898 de autorități publice locale de nivelul unu și 35 de nivelul doi.