Republica Moldova se confruntă cu provocări demografice enorme

Mai mult de o treime dintre oame­nii din țară vor pleca în următorii ani. Estimările arată că până în anul 2040 populația va scădea până la 1,7 milioane, o scădere de 34,5% în comparație cu anul 2018. Piramida populației se va inversa, generațiile cu vârsta de 50+ vor constitui circa jumătate din populația totală, iar cei cu vârsta de 60+ vor reprezenta o treime din aceasta.

Va apărea un dezechilibru puternic de gen la vârste înaintate, ceea ce va duce la un număr foarte mare de gospodării de femei vârstnice care va avea un impact conside­rabil asupra sărăciei în rândul femeilor. Cel puțin, aceasta arată datele Studiului Evalu­area Cuprinzătoare Comună de Țară privind Egalitatea de Gen, efectuată de Echipa de Țară ONU în Moldova, inclusiv Banca Mon­dială.

Consecințele emigrării

Emigrarea continuă a populației cu vâr­sta aptă de muncă, cu cel puțin 15,5% dintre moldoveni dorind să părăsească țara în următorii trei ani, precum și îmbătrânirea populației, vor aprofunda impactul structu­rii demografice a Republicii Moldova asu­pra dezvoltării țării. „Deși femeile și bărbații doresc să aibă până la trei copii, în reali­tate au unul sau doi, din cauza dificultă-ților legate de munca de îngrijire neremune­rată și de reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie, având în vedere disponibi­litatea limitată a locurilor de muncă favora­bile familiei și a serviciilor publice de îngri­jire a copiilor de calitate”, se menționează în studiu.

Normele sociale și rolurile de gen stere­otipe, de asemenea, influențează realizările educaționale, precum și cele profesionale. În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate nici în muncă, nici în educație sau formare, a fost printre cea mai ridicată din regiune, de 24%.

„Munca de îngrijire neremunerată în gospodărie și în familie reprezintă probabil bariere în calea participării pe piața muncii, în special pentru femei, care își asumă în mod disproporționat responsabilitățile ne­remunerate de îngrijire. Femeile din zonele rurale au mai puțin acces la oportunități de muncă”, se specifică în studiu.

Venituri mai puține pentru femei

În conformitate cu BNS, femeile au re­prezentat 54% din populația săracă în 2019. Același studiu relevă că pensionarea exacer­bează sărăcia printre femeile mai în vârstă, în special, în zonele rurale, unde femeile primesc pensii mult mai mici. „Aproximativ 40% dintre femeile în vârstă au declarat că ele au un venit net de mai puțin de 3000 de lei pe lună. În 2020, diferența între pensia medie a femeilor și bărbaților a fost estima­tă la circa 32% în Chișinău, depășind cu 11% media națională.  Riscul sărăciei este chiar mai mare în rândul femeilor vulnerabile”, se menționează în document.

Nu stăm mai bine nici la capitolul im­plicarea femeilor în afaceri. Doar o treime dintre antreprenorii din R. Moldova sunt fe­mei, fapt cauzat de diferiți factori, inclusiv accesul limitat la resurse financiare, practici discriminatorii și stereotipuri de gen, pre­cum și de povara muncii de îngrijire nere­munerată.

Violența bazată pe gen rămâne răspân­dită pe larg în R. Moldova. Aproape 40% dintre femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale. 49% indică faptul că au fost hărțuite sexual de la vârsta de 15 ani, iar 18% spun că au fost hărțuite sexual în ultimele 12 luni. Totuși, dorința de a raporta violența pe bază de gen este mică, din cauza încre­derii scăzute în organele de aplicare a legii.

Rezultatele evaluării vor fi integrate în documentele strategice și analitice cheie ale sistemului ONU, inclusiv în noul Cadru de Parteneriat cu Țara al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova; Analiza Comu­nă de Țară a Organizației Națiunilor Unite pentru 2021 și Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Dura­bilă 2023-2027.