Republica Moldova este bântuită de stagflaţie

Ce înseamnă stagflaţie? Este o forma de criză economică ce se reflectă printr-o mani­festare concomitentă a stag­nării activităţii economice şi a creşterii inflației, adică a preţurilor. Astfel, chiar dacă produsul intern brut al ţării a crescut în trimestrul trecut, mulţi experţi economici con­sideră că economia moldove­nească continuă să se afle în recesiune. Potrivit analiştilor de la Expert–Grup, începând cu trimestrul III al anului trecut, când s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 5,8%, economia ţării a mers pe un trend negativ. Mai mult ca atât, aceştia precizează că ne putem aștepta la o fază de stagnare spre finele anu­lui curent și începutul anului viitor.

Economia stagnează

De asemenea, analiştii Insti­tutului pentru Politici şi Reforme Europene avertizează că indicatorii de producţie şi comerţ prevestesc o prăbuşire economică. Ei spun că până la finele anului curent ne așteaptă o aprofundare a crizei economice, care va fi urmată de o descreștere considerabilă în anul viitor. Analizele lor relevă o tendin­ţă de scădere a producției indus­triale începând cu mijlocul anului 2014 și continuând mai pronunțat în primul semestru al anului cu­rent. Indicele producției industri­ale a scăzut cu 5,8% și cu 3,3% în lunile august şi, respectiv, septem­brie anul curent.

Producem mai puţin, în mod evident, vindem mai puţin atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă. Vânzările către consumatorii stră­ini, adică exporturile, au scăzut cu aproape 25 la sută în comparaţie cu anul trecut. Pe când nivelul co­merţului intern a înregistrat o des­creştere bruscă în primul trimes­tru al anului de faţă. Iar în august 2015, această sferă s-a contractat cu aproape 9%. Unul din motivele descreşterii atât de pronunţate a domeniului comerţului este nive­lul înalt al inflaţiei şi deprecierea monedei naţionale, care afectează semnificativ puterea de cumpăra­re a consumatorilor. Majoritatea populaţiei, îndeosebi angajații din sfera bugetară şi pensionarii, au veniturile devalorizate în lei, în timp ce preţurile la majoritatea bu­nurilor şi serviciilor se află într-o relaţie directă cu ratele de schimb a principalelor valute. Starea de lu­cruri din economia ţării, în opinia multor experţi,  se aseamănă foarte mult cu situaţia din perioada anilor 2008-2009, când, lovită de criza globală, economia Moldovei a înre­gistrat o descreștere de 6 la sută.

Ruslan Piontkivsky, economist superior la Oficiul Băncii Mondia­le în Republica Moldova, a prezis pentru anul curent o reducere a produsului intern brut de 2%, iar nu demult şi reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au confirmat aceste prognoze triste.

Veniturile scad

Între timp, veniturile populaţiei se micşorează. Scăderea salariului real și a transferurilor băneşti de peste hotare a atins niveluri maxi­me. De pildă, în august anul curent, salariul real pe ţară a scăzut cu 3% faţă de anul trecut, după ce cu o lună mai devreme s-a înregistrat, practic, o stagnare. Volumul re­mitenţelor s-a micşorat cu 47,3%. Piaţa muncii se clatină. Practic, nu avem o creştere a locurilor de mun­că. În timp ce numărul șomerilor a crescut cu peste 70 la sută în com­paraţie cu anul precedent.

Preţurile cresc

Ritmul de creştere a preţurilor este unul dintre cele mai accelerate din 2000 încoace. Doar în octom­brie anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, acestea au sporit cu mai bine de 13 la sută. Tonul scumpirilor îl dau produse­le alimentare. Legumele proaspete s-au scumpit cu peste 26 la sută, îndeosebi roșiile – de aproape două ori, dovleceii – cu 78,2%, vi­netele – cu 63,3 la sută, castraveţii proaspeţi – cu 35,7%, ouăle de gă­ină – cu 13,3%, uleiul vegetal  – cu 6,7 la sută, zahărul – cu aproape 4%, lactatele – cu peste 3%.

Mărfurile nealimentare au cres­cut cu peste 5%. La capitolul servi­cii prestate populaţiei, s-a înregis­trat o majorare a tarifelor la gaze naturale, cu aproape 10 la sută şi la energie electrică, cu aproximativ 40%. Mai rău, lanţul creşterilor de tarife nu se opreşte aici, deoarece se va cere scumpirea energiei termice, a apei din robinete. Motiv pentru care Banca Naţională a Moldovei, al cărei obiectiv fundamental este stabilitatea preţurilor din ţară, ne anunţa recent că nivelul preţurilor se va ridica spre finele anului cu­rent la cota de 10 la sută, iar pentru anul viitor se prevede un spor de aproape 12%.

Sindicatele solicită măsuri urgente pentru protejarea populaţiei

Aşadar, este de aşteptat ca eco­nomia să se afle în continuare în stagnare, iar preţurile nu vor conteni se crească. Veniturile sa­lariaţilor din ţară vor scădea, iar cheltuielile vor creşte. De aceea, Confederaţia Naţională a Sindica­telor din Moldova s-a văzut nevoită să ceară convocarea de urgenţă a Comisiei naţionale pentru consul­tări şi negocieri colective pentru determinarea măsurilor concrete de protecţie a veniturilor salariale, indemnizaţiilor şi pensiilor, pre­cum şi compensarea pierderilor survenite ca urmare a majorării tarifelor. Or, potrivit articolului 47 din Constituţia Republicii Moldo­va, statul nostru sau, mai concret, conducerea ţării, are obligaţia de a întreprinde măsurile necesare pentru garantarea unui trai decent pentru oameni, ceea ce ar însemna, în condiţiile de stagflaţie, să com­penseze cheltuielile suplimentare generate de scumpirea mărfurilor şi de majorarea tarifelor la energie electrică, la gaze naturale, precum şi la alte servicii.