Renunţarea la concediul anual de odihnă. Refuz privind încheierea contractului de muncă

Foto: libertatea.ro

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze.
La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA.
	Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39
	Luni şi joi de la 14.00-16.00.

Renunţarea la concediul anual de odihnă

Alin. (3) al art. 112 din Codul muncii dispune că orice persoană (salariat) care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediul de odihnă anual. Acesta este acor­dat conform programării. Mai mult, angajatorul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru ca salariații să folosească concediile de odihnă în fiecare an calendaristic.

Concediul de odihnă anual se acordă indiferent de tipul contrac­tului individual de muncă (pentru o perioadă nedeterminată sau de­terminată, la muncă prin cumul, pentru îndeplinirea lucrărilor sezo­niere, pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări, încheiat cu o asociație religioasă etc.).

O semnificație juridică a concediului de odihnă anual constă în fap­tul că orice înțelegere a părților prin care se renunță, total sau parțial, la dreptul la concediul de odihnă anual este nulă, adică nu are efect juridic sau este ilegală și contravine prevederilor art. 112, alin. (2) din Codul muncii.

Refuz privind încheierea contractului de muncă

Contractul individual de muncă încheiat până la data intrării în vi­goare a Codului muncii (1 octombrie 2003) poate fi întocmit în formă scrisă numai cu acordul părţilor. În cazul în care iniţiativa de a încheia contractul individual de muncă în formă scrisă vine din partea anga­jatorului, propunerea trebuie să fie făcută în formă scrisă şi adusă la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, prin ordinul (dispoziţia, deci­zia, hotărârea) angajatorului. Salariatul, la rândul său, nu este obligat să accepte propunerea angajatorului. Or, cu alte cuvinte, salariatul, în asemenea caz, este în drept să refuze.

Propunerea salariatului privind încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă se aduce la cunoştinţa angajatorului prin depunerea şi înregistrarea cererii lui scrise.

Refuzul uneia dintre părţi privind încheierea contractului indivi­dual de muncă în formă scrisă se comunică celeilalte părţi printr-un răspuns scris în decurs de cinci zile lucrătoare. Deşi acest termen con­stituie dispoziţia art. 58 din Codul muncii, în cazul în care el nu este respectat, acesta nu poate să producă obligaţia părţilor de a încheia contractul individual de muncă.