Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Refuzul de a trece examenul medical
Doresc să aflu dacă salariatul are dreptul să refuze să treacă examenul medical sau, dacă refuză, care sunt consecințele?
Florin Deliu, Orhei
În primul rând, examenul medical, în caz că este vorba despre cel periodic, are drept scop supravegherea în dinamică a stării de sănătate a lucrătorilor, confirmarea după anumite perioade de timp a aptitudinii de muncă pentru profesia/funcția şi locul de muncă ocupat, depistarea precoce a bolilor care constituie contraindicații pentru activitățile şi locurile de muncă cu expunere la factori profesionali de risc etc.
În al doilea rând, examenul medical periodic este obligatoriu pentru toate persoanele expuse acțiunii factorilor de risc din mediul ocupațional (conform Listei prevăzute în anexa nr.1 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1025 din 07.09.2016). Examenul medical provoacă anumite responsabilități și obligații ale angajatorului. În acest sens, angajatorul este obligat să asigure efectuarea examenelor medicale necesare pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, să completeze fișele de identificare a factorilor profesionali de risc pentru fiecare loc de muncă, să asigure trimiterea la examenele medicale a tuturor lucrătorilor expuși factorilor profesionali de risc și altele.
În cazul în care termenul de trecere a examenului medical a fost depășit din vina salariatului, contractul individual de muncă va fi suspendat în temeiul art. 76 din Codul muncii. Mai mult decât atât, refuzul de a trece examenul medical, în cazul în care acesta este obligatoriu, iar salariatul a fost informat de către angajator, în formă scrisă, despre obligația de a trece examenul medical, se consideră încălcare gravă a obligațiilor de muncă, fapt pentru care salariatul poate fi concediat în temeiul art. 86, alin. (1), lit. p) din Codul muncii.
Expirarea contractului colectiv de muncă
Cum trebuie să procedeze sindicatul de la unitate dacă termenul de valabilitate al contractului colectiv de muncă expiră, iar angajatorul nu acceptă ca acesta să producă efecte juridice până când părțile vor conveni asupra prelungirii termenului?
Anatole Movilă, Ungheni
În asemenea situație, este necesar să fie luat în considerare faptul că, drept urmare a abrogării alin. (6) al art. 33 din Codul muncii, prin Legea nr.188 din 21.09.2017, contractul colectiv de muncă nu mai produce efecte juridice (în mod automat, adică de la sine) după expirarea termenului de acțiune. Or, durata valabilității sau a acțiunii contractului colectiv de muncă este pusă pe seama părților acestuia. Art. 33, alin. (11) din Codul muncii dispune că durata contractului colectiv de muncă se stabilește de către părți și nu poate fi mai mică de un an.
O asemenea situație determină necesitatea monitorizării de către sindicate a termenului de acțiune a contractului colectiv de muncă și, după caz, de a iniția negocieri colective, în vederea elaborării și semnării unui nou contract colectiv de muncă sau a unui acord adițional de prelungire a termenului de acțiune a contractului existent. Asemenea negocieri se recomandă să fie inițiate cu cel puțin trei luni înainte de expirarea contractului colectiv de muncă.
Abrogarea alin. (6) al art. 33 nu poate avea efect juridic asupra acțiunii contractelor colective de muncă, dacă în conținutul acestora părțile au convenit și au specificat că, la expirarea contractului colectiv de muncă, acesta continuă să-și producă efectele până la momentul încheierii unui nou contract sau până când părțile nu vor decide asupra prelungirii termenului acestuia. Cu alte cuvinte, contractul colectiv de muncă poate să conțină clauze asemănătoare prevederilor normei abrogate (alin. 6 al art. 33 din Codul muncii), ca urmare a negocierilor și stabilirii lor de către părți.
