Foto: flux.md
În unul din numerele trecute, „Vocea poporului” a inserat un ecou la seria de articole publicate anterior referitoare la transportul public municipal. Revenim cu un alt material la temă, fiind în așteptarea reacției cititorilor și a persoanelor interesate.
Prima Strategie de dezvoltare a transportului public, inițiată de doi consilieri municipali, a fost aprobată de CMC în 2006. Una din prioritățile strategiei a fost dezvoltarea transportului electric. Microbuzelor le revenea rolul de transport auxiliar, legătura suburbiilor şi a zonelor periferice ale urbei cu arterele principale ale capitalei, precum și acoperirea nevoilor de transport pe străzile unde troleibuzele nu au acces. Noul concept de organizare a transportului public a fost inclus în Planul urbanistic general, aprobat în unanimitate de CMC în 2007, până a deveni primăria liberală. Însă nici guvernarea comunistă, nici cea liberală nu s-au obosit să pună în aplicare prevederile strategiei. La început, președintele de atunci a dispus procurarea a 20 de autobuze MAN. Ulterior, după mai multe scandaluri şi trucuri cu licitaţiile, au fost procurate 100 de troleibuze din Belarus, pe banii împrumutați de la BERD. De asemenea, la iniţiativa primarului general, RTEC a lansat producţia de troleibuze noi. Mai mult, edilul șef al capitalei a făcut promisiuni tari, precum că această producţie va acoperi necesarul de troleibuze din toată ţara şi chiar vom face export de troleibuze în Europa!
Însă promisiunile primarului visător nu au putut fi realizate. Costul celor câtorva troleibuze, completate în proporție de 95% din componentele importate din capitala belarusă, s-a dovedit a fi mai mare decât dacă acestea erau asamblate în ţara lor de origine. În schimb, prin importul de componente, se pot ocoli licitaţiile publice şi se mai pot spăla niște bani.
Înnoirea parcului de troleibuze şi de autobuze nu a fost complementată şi cu îmbunătăţirea managementului întreprinderilor. Menţinerea tarifelor populiste a condus la falimentarea financiară a operatorilor municipali de transport. Astfel, o unitate de transport municipal emisă la linie de Parcul urban de autobuze costă vistieria orașului peste un milion de lei!
Recent, partenerii internaţionali de dezvoltare au mai finanţat cu câteva sute de mii de euro o nouă strategie de dezvoltare a transportului. Proiectul strategiei prevede prioritizarea transportului electric, precum şi, ţinând cont de specificul reţelei stradale, completarea rutelor urbane cu autobuze de tip vagon. Pentru acoperirea cererii călătorilor, parcul de troleibuze trebuia să fie completat cu peste 100 de unităţi, iar cel de autobuze cu cel puţin 150 de mijloace de transport.
Cine de la cine stoarce bani?
De aproape doi ani, acest document se prăfuieşte pe rafturile din biroul colegului de clasă al edilului șef al capitalei, înscăunat în funcţie publică importantă pe linie de partid. Deşi noile „idei reformatoare” fac trimitere la proiectul strategiei, acesta nici nu a fost supus discuţiei publice şi aprobării obligatorii în CMC.
Planul aşa-numitei reforme graduale constă în următoarele: vor fi anulate vreo 10 rute de microbuz deţinute legitim de către operatorii privaţi, consideraţi concurenţi celor cu pâinea și cuțitul. În locul lor, operatorii care susţin politica partidului vor avea dreptul de a presta servicii inclusiv cu autobuze. În scurt timp, Parcul urban de autobuze va fi falimentat pentru a fi preluat de către o structură apropiată partidului. De asemenea, dat fiind faptul că pentru producerea a 40 de troleibuze noi va fi nevoie de 40 de ani, s-a decis renovarea urgentă a 40 de troleibuze vechi cu motoare sovietice. Pentru realizarea experimentului năstruşnic s-a ales şi cea mai nepotrivită perioadă – de la 1 septembrie, când fluxul de călători, de regulă, se triplează.
Ce va urma?
Realizarea ,,reformei graduale” va avea consecinţe dezastruoase pentru sistemul de transport public al capitalei. Până la sfârşitul anului, peste 1000 de persoane vor pierde locurile de muncă, iar familiile lor, adică peste 3000 de chişinăuieni, vor fi lipsite de o sursă minimă de existenţă. Tot în această perioadă, în capitală va fi un haos – nu se va şti cum circulă transportul public, oamenii vor întârzia la serviciu, iar copiii – la şcoală. De asemenea, din cauza zgomotului insuportabil din noile troleibuze vechi, dotate cu motoare sovietice, mai mulţi chişinăuieni vor avea nevoie de îngrijiri medicale. Bugetul primăriei va fi golit de cel puţin 50 de milioane de lei, pe lângă cele 250 de milioane de lei planificate pentru acordarea subvenţiilor. În schimb, piaţa neagră va creşte – în buzunarele mafiei, pe lângă cele 70 de milioane de lei, se vor mai vărsa încă peste 100 de milioane de lei, fără a fi impozitate. Din ele, 15 milioane vor merge la finanţarea unei campanii electorale decente a partidului care guvernează capitala.
În loc de concluzii
Aşa–numita reformă graduală are drept scop reîmpărţirea pieţei transportului public şi întărirea controlului mafiei asupra unor fluxuri financiare importante. De la realizarea reformei nu se va îmbunătăţi calitatea serviciilor de transport, iar preţul plătit de chişinăuieni pentru aceste servicii va creşte. În realitate, această „reformă” a fost inventată pentru a acoperi imaginea proastă a celor care guvernează prost capitala, precum şi pentru a suplini cu resurse financiare bugetul unui partid pentru alegerile parlamentare din toamnă.
Liviu ANDRIUŢĂ
inginer, doctorand UTM
