Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Reducerea programului de muncă în ajunul sărbătorilor
Activez la o unitate câte opt ore zilnic și în alta câte patru ore zilnic prin cumul, adică 0,5 norme din unitatea de funcție. Am dreptul, în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare, la reducerea duratei zilei de muncă cu o oră în ambele cazuri?
Valentin Șoimu, Chișinău
Durata zilei de muncă (a schimbului) din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare, potrivit art.102, alin. (1) din Codul muncii, se reduce cu cel puțin o oră pentru toți salariații, cu excepția celor cărora li s-a stabilit, conform art. 96, durata redusă a timpului de muncă sau, conform art. 97, ziua de muncă parțială.
Regimul de muncă cu durata de opt ore, conform art. 100 din Codul muncii, constituie durata zilnică normală a timpului de muncă. Art. 96 și art. 98 din Codul muncii stabilește cazurile și condițiile duratei reduse a timpului de muncă și, respectiv, a timpului de muncă parțial sau a muncii pe fracțiune de normă.
Munca prin cumul, potrivit art. 267 din Codul muncii, reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct.
Din conținutul întrebării adresate rezultă că durata de patru ore a zilei de muncă prin cumul, ceea ce constituie 0,5 din unitatea de funcție, se raportează la timpul de muncă parțial (art. 97 din Codul muncii).
Prin urmare, durata zilei de muncă în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare se va reduce, cu cel puțin o oră, numai la locul de muncă de bază.
În același timp, art.102, alin. (3) din Codul muncii dispune că durata concretă redusă a zilei de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se stabilește în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unității.
Întrunirile şi alte forme de apărare a drepturilor de muncă
Care sunt drepturile sindicatelor referitoare la organizarea și desfășurarea întrunirilor?
Vladimir Cuznețov, Bălți
Drepturile sindicatelor, inclusiv la organizarea și desfășurarea întrunirilor, sunt determinate de menirea și scopul acestora. Art. 42 din Constituție dispune că sindicatele contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților. Această menire constituțională de apărare a drepturilor și intereselor membrelor de sindicat se realizează prin diferite forme și metode, inclusiv prin organizarea și desfășurarea de întruniri in condițiile legii. Drepturile sindicatelor la organizarea și desfășurarea întrunirilor sunt determinate de scopul acestor acțiuni.
În această ordine de idei, art. 22 din Legea sindicatelor dispune că, în scopul apărării drepturilor membrilor de sindicat și a drepturilor sindicatelor, protejării de samavolnicia patronilor, influențării asupra autorităților publice în vederea promovării unei politici social-economice ce ar corespunde intereselor lucrătorilor, organul sindical, de sine stătător sau la decizia membrilor sindicatului respectiv, organizează și desfășoară, în modul stabilit de lege, întruniri: mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni, marșuri, pichetări, greve și alte acțiuni, folosindu-le drept formă de luptă pentru ameliorarea condițiilor de muncă, majorarea salariului, reducerea șomajului, întărirea solidarității lucrătorilor în lupta pentru drepturile și interesele lor profesionale, economice, de muncă și sociale.
În scopul apărării drepturilor și a intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale ale membrilor lor, sindicatele folosesc și alte forme de acțiuni care nu contravin legislației.
