Răspunderea materială și morală a angajatorului față de salariat

Dragă redacție, citesc cu regularitate și cu mult interes rubrica „Cetățeanul și legea”. Vă rog să-mi răspundeți și mie la întrebarea: Ce prezintă și în ce cazuri poate fi aplicată răspunderea materială și morală a angajatorului față de salariat? Vă mulțumesc anticipat.

Mihail Taucci, Comrat

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Răspunderea materială a angajatorului față de salariat constituie o formă a răspunderii juridice, care se întemeiază pe normele drep­tului muncii și pe prejudiciile materiale cauzate de către angajator salariatului.

Această formă de răspundere juridică a angajatorului față de salariat prezintă mai multe aspecte sau particularități care o ca­racterizează, și anume: este contractuală, având drept sursă con-tractul individual de muncă; este reparatorie; prejudiciul cauzat are legătură fie cu neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor asu­mate prin contractul individual de muncă, fie cu privarea ilegală a salariatului de posibilitatea de a munci și altele.

Legislația prevede reglementări concrete sau, mai bine spus, nor­me speciale care vizează repararea prejudiciului material și a celui moral cauzat salariatului.

Astfel, potrivit art. 329 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă legislația nu prevede altfel.

 

Litigiile apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată

 

Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă for­mă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Obligația angajatorului de a repara prejudiciul cauzat persoanei ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci constituie obiectul reglementării de art. 330 din Codul muncii.

Așadar, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de po­sibilitatea de a munci.

Această obligaţie, potrivit art. 330 alin. (1) din Codul muncii, sur­vine, în particular, în caz de: refuz neîntemeiat de angajare; eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă în condițiile art. 90 alin. (2) lit. a); staționare a unității din vina angajatorului, cu excepția perioadei șomajului tehnic (art.80); reținere a plății salariului; reținere a tuturor plăților sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu; răspândire, prin orice mijloace (de informa­re în masă, referințe scrise etc.), a informațiilor calomnioase despre salariat; neîndeplinire în termen a hotărârii organului competent de jurisdicție a muncii care a soluționat un litigiu (conflict), având ca obiect privarea de posibilitatea de a munci.

În caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizației de concediu (art.117), a plăților în caz de elibera­re (art.143) sau a altor plăti (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimen­tar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen (art. 330 alin. (2) din Codul muncii).

Angajatorul care, în urma îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor sale prevăzute de contractul individual de muncă, a cauzat un prejudiciu material salariatului repară acest prejudi­ciu integral. Mărimea prejudiciului material se calculează conform prețurilor de piață existente în localitatea respectivă la data reparării prejudiciului, conform datelor statistice.