Au văzut o ultimă speranță atunci când s-au adresat Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) să le întindă o mână de ajutor. Cu ochii în lacrimi și plină de durere, mama și concubina însărcinată în patru luni a regretatului Roman Lupoi, s-au adresat sindicatelor cu rugămintea să intervină în soluţionarea cazului lor. Trecuse o perioadă de la accidentul mortal, lucrurile însă nu se mișcau din loc, iar angajatorul se făcea a uita de tragedia care avusese loc.
A căzut cu tot cu stâlp
Nimic nu prevestea în familia Lupoi în dimineața zilei de 28 mai 2015 că viața lor va lua din această zi o cu totul altă întorsătură. Roman a mers, ca de obicei, așa cum o făcea deja a șaptea lună la rând, la muncă. Tânărul în vârstă de 28 de ani era angajat în calitate de electromontor la exploatarea rețelelor de distribuție filiala Ocnița. El era membru de sindicat al SA „Red Nord-Vest”, dar nu avea studii speciale sau o pregătire profesională la exploatarea rețelelor de distribuție. Tragedia a avut loc în jurul orei 11.30. În timp ce se afla urcat pe un pilon din beton armat și tăia niște fire electrice, bărbatul s-a prăbușit cu tot cu pilon. Potrivit informațiilor inspectorilor, pilonul s-ar fi aflat în exploatare peste termenul de valabilitate.
A murit după trei zile de la accident
Imediat, acesta a fost dus la spital în stare gravă. Din păcate, rănile cu care s-a ales după ce a căzut au fost incompatibile cu viața, iar peste trei zile de la accident, Roman a murit. Tragedia din familie a umbrit alte probleme cu care avea să se confrunte familia. Deși trecuse o perioadă bună de la accident, familia acestuia nu beneficiase de nici un ajutor de la angajator sau de vreo indemnizație care li se cuveneau. Mai mult, și expertiza asupra acestui caz se tergiversa fără nici o explicație.
Doar după intervenţia sindicaliştilor, care au cerut urgentarea soluţionării acestui caz, lucrurile au început să se mişte din loc, iar familia victimei a beneficiat de
indemnizaţia unică prevăzută de lege în caz de deces în urma unui accident de muncă.
„Am discutat și cu angajatorul. Trebuie să vă spun că toți au fost receptivi, pentru că fiecare dintre părți și-a avut rolul său în acest caz. Până la urmă, succesorilor victimei le-au fost achitați toți banii cuveniți”, a spus, pentru „Vocea poporului”, şefa Inspectoratului Sindical al Muncii, Elena Carchilan.
Ajutați și de sindicaliștii din teritoriu
Alături de familia Lupoi a fost și inspectorul de muncă al sindicatelor, Ivan Vartic. „Pe parcursul unui an și patru luni, mereu am fost alături de această familie îndurerată. Le-am ajutat să întocmească mai multe adresări către administrația întreprinderii, am prezentat mai multe dovezi argumentate și convingătoare în procesul de examinare în instanță a litigiului de muncă, motivând nevinovăția pătimitului în producerea accidentului de muncă. Acest lucru trebuia să stea la baza hotărârii definitive a instanței de judecată, pentru aprecierea responsabilității integrale a administrației întreprinderii în producerea accidentului de muncă. Însă, cu regret, la data de 27 septembrie anul curent, în timpul examinării în instanța de judecată, părțile au prezentat,,Tranzacția de împăcare” semnată la 23.09.2016. Părțile au ajuns la o înțelegere comună referitoare la cuantumul indemnizației unice, ținând cont că accidentul de muncă a avut loc nu numai din vina întreprinderii, ci și ca urmare a unor acțiuni culpabile ale victimei”, ne-a spus Ivan Vartic.
Tranzacţie de împăcare
La rândul ei, iubita victimei, care la momentul producerii tragediei era însărcinată, iar acum crește și educă de una singură un băiețel, ne-a spus că au acceptat tranzacția de împăcare pentru că au avut nevoie de bani, deşi, potrivit calculelor sindicatelor, urma să primească mult mai mulţi bani. „Cât ne-a plătit, atât am luat. Aveam nevoie de bani și am acceptat. Sigur, este o tragedie ce s-a întâmplat și nu trebuie să se mai repete cu alții, dar nu îl mai întorceam. Ne-au ajutat mult sindicatele, pentru că au fost cei care au urnit carul din loc”, a conchis iubita victimei, Alisa.
,,Conform calculelor noastre, trebuiau să primească mult mai mulţi bani. Noi am rămas puţin nedumeriți, chiar indignaţi, pentru că li se cuveneau mai mulţi bani decât li s-au propus şi au acceptat. Trebuia să mergem până la capăt, dar asta a fost alegerea lor”, a conchis Ivan Vartic.