Puterea de cumpărare a populaţiei Moldovei, una dintre cele mai scăzute din lume

Foto: caleaeuropeana.ro

Avem aproape cele mai ief­tine produse alimentare din lume. Astfel, potrivit unui studiu realizat de că­tre Consumer Price Index, care realizează un clasa­ment al preţurilor alimen­telor în 119 ţări analizate, rezultă că preţuri mai mici la hrană decât la noi poţi afla doar în India şi în Ne­pal. În timp ce indicele re­spectiv în aceste trei ţări este cotat cu 29.75, 28.52 şi 27.80 puncte, produsele alimentare cele mai scum­pe sunt în Elveţia, Venezue­la, Norvegia, Kuweit, unde costul acestora este apreci­at cu 128.44, 128.43, 110.06 şi 118,45 puncte. Adică, cu excepţia Venezuelei, în ţă­rile cu veniturile mai mari ale populaţiei.

Cumpărăm după cum ne ţine buzunarul

Pentru a evita orice confuzie, voi lămuri că preţurile reduse la pro­dusele alimentare la noi nu rezultă din faptul că agricultura moldo­venească este una dintre cele mai performante de pe glob. Pur şi sim­plu, veniturile locuitorilor din ţara noastră sunt într-atât de mici, încât aceştia nu-şi pot permite să scoată mai mult din buzunar pentru hra­nă. Dar chiar şi aşa, cea mai mare pondere a cheltuielilor lunare pe care le suportă moldovenii, aproa­pe 44%, potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, vi­zează produsele alimentare.

Deloc întâmplător, potrivit ace-leiași surse, puterea de cumpăra-re a populaţiei țării noastre este una dintre cele mai scăzute de pe glob. Conform clasamentului pe acest indice la scara celor 119 state din lume, realizat graţie studiului Consumer Price Index, Moldo­va, cu 23,7 puncte, ocupă tocmai poziţia 109. Ceea ce ar însemna că un nivel mai mic al puterii de cumpărare al populaţiei poate fi înregistrat în ţările cele mai slab dezvoltate de pe glob, afectate de războaie, sărăcie, calamităţi na­turale, precum Siria, Uzbekistan, Vietnam. Nepal, Myanmar, Nica­ragua, Etiopia, Uganda, Cambogia, Venezuela. În acelaşi timp, aflăm că lidere la acest capitol sunt ţări cu cele mai mari venituri pe persoană din lume, precum Elveţia – 146.51 puncte, Arabia Saudită – 126.19 puncte, SUA – 126.09 puncte.

Scumpirile şi prăbuşirea leului, efecte dezastruoase

Puterea de cumpărare a popula­ţiei ţării noastre s-a subţiat pe fun­dalul creşterii preţurilor, dar mai cu seamă din cauză devalorizării monedei naţionale pe parcursul a mai bine de un an de zile în raport cu principalele valute internaţiona­le. Doar în ianuarie, leul moldove­nesc s-a depreciat faţă de dolarul american cu aproape 30 la sută, iar în comparaţie cu moneda euro, cu aproape 12%. Astfel, veniturile lunare medii ale unei persoane în Republica Moldova valorează 1787 de lei, potrivit datelor recente ale BNS, adică mai puţin de 100 de euro.

În aceste condiţii, cheltuielile medii lunare pe o persoană se află în scădere. Ultima dată, anul tre­cut, s-au micşorat cu 3%, coborând până la 1831 de lei, puţin mai mult peste minimul lunar de existen­ţă, de 1667 de lei. Lefurile noastre cresc în lei. Mai puţin în dolari sau euro. De exemplu, dacă salariul mediu lunar brut pe ţară, calculat în moneda naţională, a crescut în 10 luni 2014 cu peste 26%, apoi, raportat la dolarul american, doar cu puţin mai mult de 10% şi cu 22% în moneda euro. Mai grav, este de aşteptat ca poziţia Republicii Mol­dova în clasamentul mondial al pu­terii de cumpărare să coboare şi de acum înainte, deoarece nu se văd semne de stabilizare a cursului de schimb al leului moldovenesc.

Moldova, alături de cele mai năpăstuite ţări după costul de trai

O altă dovadă a faptului că mol­dovenii o duc aproape cel mai rău pe planetă este şi poziţia 6 a Moldo­vei, cu 34,72 puncte, în clasamen­tul celor 119 de ţări privind costul de trai. Un nivel mai scăzut se atestă doar în ţări slab dezvoltate, precum Algeria, Tunisia, Pakistan, Nepal, India. Pe când ţările cu cel mai ridicat cost de trai sunt: Elve­ţia, Norvegia, Islanda, Danemarca, Australia, Singapore, Marea Brita­nie. Nici un stat de pe continentul nostru nu se regăseşte în partea de jos a acestui clasament, alături de ţara noastră. Nici nu este de mira­re, deoarece salariul mediu lunar brut în Moldova valorează aproape 212 euro, conform ultimelor cota­ţii ale cursului de schimb al valutei naţionale. Practic, cel mai mic din Europa.

De aceea, în cadrul întâlnirii recente cu premierul în exercițiu, Iurie Leancă, conducerea CNSM a venit cu un pachet de propuneri pentru noul Program de activitate al viitorului Guvern în domeniul retribuirii muncii. Astfel, CNSM propune să se promoveze proiecte de documente ce ar viza îmbunătă­ţirea şi perfecţionarea cadrului le­gal din domeniul salarizării, şi anu­me, ce ține de stabilirea unui singur salariu minim pe economie, exclu­derea prevederilor legale ce favo­rizează achitarea salariului în plic etc. În ceea ce privește impozitarea persoanelor fizice, sindicatele pro­pun să fie elaborată şi promovată o politică fiscală ce ar viza reducerea poverii fiscale pentru persoanele fizice cu venituri joase şi neimpozi­tarea veniturilor ce sunt sub nivelul minimului de existenţă.