Publicitatea sexistă va fi sancționată prin lege

 

Mass-media, în general, și publicitatea, în special, exercită o influență puternică asupra oamenilor, acest lucru nu poate fi pus la îndoială.  Iar conform Legii nr. 71, adoptată la 14 aprilie 2016, publicitatea sexistă, dar și limbajul sexist vor fi sancționate (lim­baj sexist: expresii și adresări ce prezintă femeia sau bărbatul într-o manieră umilitoare, degradantă și violentă, ofensând demnitatea acestora), alături de alte 14 modificări legislative.

 

Diana Doroș, șefă-adjunctă a Direcţiei politici de asigurare a egalităţii între femei și bărbați din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a explicat cele mai importante aspecte ale Legii 71, care „a avut un drum foarte lung”.

„Deși avem o lege care prevede echili­brul de gen în produsele mass-media și publicitate, încă persistă stereotipurile și imaginile sexiste, inclusiv în publicitate. De multe ori, în materialele informative, femeile sunt reflectate tendențios și di­ferit, în raport cu bărbații. De asemenea, este o problemă privind lipsa curriculum-ului universitar pe segmentul de egalitate de gen în domeniul jurnalismului”, a pre­cizat sursa citată.

Mai mult, Codul Audiovizualului a fost completat cu definițiile de publicitate se­xistă și stereotip sexist. Se interzice utiliza­rea limbajului sexist și a imaginilor violen­te și degradante ale femeilor și bărbaților.

Ministerul Muncii, Protecției Socia­le și Familiei, încă din 2013, insistă ca să fie amendați agenții de publicitate care plasează publicitate sexistă, înaintând un proiect de lege în acest sens.

Potrivit autorilor, acest tip de reclamă reprezintă denigrator imaginea femeii, utilizând feminitatea în calitate de obiect sexual şi promovând stereotipuri care limi­tează drepturile femeii. La nivel european, publicitatea sexistă este, de asemenea, condamnată, reflectându-se prin adopta­rea mai multor instrumente internaţiona­le ce reglementează domeniul drepturilor omului.

Publicarea oricăror materiale și infor-mații cu caracter sexist, precum și utili­zarea limbajului sexist, vor fi sancționate conform Codului Contravențional în mo­dul următor: cu 30-150 de unități con-venționale persoanele fizice, 200-400 de

unități convenționale persoanele cu func-ții de conducere și 400-500 de unități convenționale persoanele juridice. Amin­tim că o unitate convențională este acum echivalentă cu 50 de lei.

 

Adoptarea legii este primul pas în „lupta cu sexismul”

 

Diana Doroș a afirmat că, pentru spe-cialiștii de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, domeniul presei, al publicității a fost o noutate în această lege. În contextul dat a fost modificată Legea

Presei, Codul Audiovizualului, Legea cu privire la publicitate și Codul Contraven-țional. „Aici au fost incluse anumite noțiuni care nu erau până acum, în special, criteriile pentru o publicitate neadecvată și sexistă, noțiunea de publicitatea sexistă, limbajul sexist și stereotipurile sexiste”, e explicat specialista.

Reprezentanta Ministerului Muncii a menționat că, deși există legea, nu există un mecanism prin care prevederile aceste­ia ar putea fi aplicate, nefiind deocamdată o instituție responsabilă de stabilirea dacă o anumită publicitate este sau nu sexistă și nu e clar cine va aplica contravențiile. Urmează o conlucrare cu Ministerul Afa­cerilor Interne, cu Asociația agențiilor de publicitate, cu Ministerul Economiei, cu Agenția pentru Protecția Consumatorului și Consiliul pentru prevenirea discrimină­rii, să se stabilească rolurile fiecăruia de acum înainte.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente, referindu-se la re­centele modificări din Legea presei, a menționat că, „după modificările care au fost făcute, prin Legea 71 se interzice uti­lizarea limbajului discriminatoriu și inco­rect în mass-media, în care statutul egal și rolul femeilor și al bărbaților sunt reflec­tate în aceeași măsură și tratate ca având aceeași valoare. Se sancționează publica­rea materialelor care prezintă imaginea unui anumit sex în maniera de umilire a demnității”.

Totodată, potrivit lui Petru Macovei, mass-media este pusă în fața provocărilor care vin de pe piața de publicitate. „Dacă vine o agenție de publicitate cu o reclamă și plătește pentru ea, chiar și dacă admi­tem că refuzăm să o difuzăm, considerând că este publicitate sexistă, noi îi încălcăm un drept. Este Legea publicității, care pre­vede și drepturile furnizorilor de reclamă. Problema e cine va stabili dacă este sau nu sexistă publicitatea. Probabil, în cadrul asociațiilor agențiilor de publicitate va fi creată o structură care va spune dacă o anumită publicitate este sexistă”, a opinat Petru Macovei.

 

Așa nu!

 

Un exemplu clar de publicitate sexistă, difuzată recent pe posturile TV, este ima­ginea în care un bărbat vine la viitorul so­cru și îi zice: „Dă-mi fata s-o testez pentru două luni”. Acest caz a ajuns și la Consiliul pentru prevenirea discriminării. Într-un final, aceasta a dispărut de pe micul ecran, dar nu pentru că autorii sau difuzorii și-au înțeles greșeala, ci pentru că a expirat campania de difuzare.

Reprezentanții societății civile au atenționat cu mult timp în urmă despre imagini denigratoare la adresa femeilor în reclame. Apărători ai drepturilor omului au dat în judecată o firmă producătoare de colanți pentru publicitate ofensatoare. Avocata Doina Ioana Străisteanu susține că astfel de imagini nu sunt nimic altce­va decât exploatarea femeii în scopuri comerciale. „Fiind orientaţi către femei, nu trebuie să ofensaţi consumatorii prin modelele şi poziţiile care apar în publici­tate. Chiar dacă modelele care pozează par mulțumite. Acest lucru nu înseamnă că fi­ecare femeie este mulțumită de acest me­saj şi de metoda de a vinde colanți”.

Prezentările au avut loc în cadrul Pro­gramului de susţinere a mass-mediei în asigurarea egalităţii de gen, realizat de API, cu susținerea Programului ONU „Fe­meile în Politică”, implementat de Entita­tea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dez­voltare (PNUD), în parteneriat cu Funda­ţia Est-Europeană şi Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.

 

UE a stabilit criterii clare în privința publicității sexiste

 

Membrii Parlamentului European au cerut încă în 2007 jucătorilor de pe piața de publicitate să renunțe la stereotipurile sexiste, care ex­ploatează imaginea femeii. Din fostele ţări din blocul socialist, doar sta­tele balcanice și România cenzurează conținutul publicității. În prac­tica ţărilor UE, majoritatea Asociaţiilor de publicitate se conduc după principiile Codului deontologic atunci când utilizează imaginea femeii în publicitate, iar instituirea unor astfel de comisii ar fi o bună practică şi pentru Republica Moldova.