Propuneri de gestionare mai eficientă a migraţiei forţei de muncă

 

Migraţia în masă a forţei de muncă din ţara noastră generează un şir de proble­me legate atât de asigura­rea cu lucrători calificaţi a economiei naţionale, cât şi de protecţia drepturilor ce­lor care decid să-şi câştige existenţa peste hotare. Un şir de propuneri de asigurare a respectării drepturilor şi intereselor social-economice şi de muncă ale salariaţilor mol­doveni au fost formulate în cadrul şedinţei de marţi a Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

Oleg Budza, preşedintele CNSM, a menţionat că, de obicei, pleacă să munceas­că în străinătate lucrătorii care obţin venituri mici şi nu-şi pot întreţine familii­le, iar printre ei sunt şi sa­lariaţi membri de sindicat.

Cel mai grav e însă fap­tul că în această situaţie di­ficilă se află majoritatea ti­nerilor. Şi, în timp ce mulţi dintre ei decid să comple­teze rândurile emigranţilor moldoveni, prin diferitele sectoare ale economiei na­ţionale se resimte o insufi­cienţă tot mai acută a forţei de muncă, a apreciat Oleg Budza.

Membrii Comitetului Confederal au remarcat că în unele sectoare, precum cel al ocrotirii sănătăţii sau al educaţiei, există locuri de muncă vacante, dar ele nu sunt solicitate din cau­za remunerării lucrătorilor sub nivelul necesităţilor minime.

O soluţie în acest caz ar putea fi obligarea tinerilor specialişti care obţin pregă­tire profesională pe cheltu­iala statului să muncească în ţara noastră o anumită perioadă după absolvirea studiilor.

 

Sindicatele au misiunea de a apăra forţa de muncă, de a negocia salarii şi condiţii de activitate mai bune

 

Sindicaliştii au remarcat, în context, că pentru a putea fi obligaţi să muncească în ţara noastră, tinerii care deprind o mese­rie pe cheltuiala statului ar trebui totuşi să poată câştiga bani suficienţi pentru trai şi să existe posibilităţi de asigurare a lor cu spaţiu locativ la preţuri mici.

O altă propunere a fost ca, pentru atra­gerea tinerilor specialişti în unele sectoare considerate vitale pentru economia naţio­nală, să fie stabilite sporuri salariale de cel puţin 500 de lei lunar. Acestea ar urma să fie achitate timp de minimum un an sau până în momentul în care aceşti lucrători vor pu­tea să beneficieze de plata pentru vechime în muncă.

Unii dintre membrii Comitetului Confe­deral au citat şi exemple în care tinerii sunt antrenaţi în programe de instruire duală, re­alizate concomitent în cadrul instituţiilor de învăţământ şi al întreprinderilor de speciali­tate. Ulterior, însă, la încheierea studiilor, cu toate că le sunt asigurate condiţii de muncă acceptabile, ei refuză să se angajeze.

 

Angajare vs. restituirea cheltuielilor

 

Pentru astfel de cazuri, sindicaliştii au in­sistat să fie stabilite obligaţii mai stricte în ceea ce priveşte angajarea la unităţile econo­mice din ţara noastră sau restituirea cheltu­ielilor de pregătire profesională.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Sta­tistică, numărul moldovenilor în vârstă de peste 15 ani care se află la lucru sau în căuta­rea unui loc de muncă în străinătate a cres­cut de la aproape 140 de mii de persoane în 2000 până la peste 340 de mii în 2014 sau de două ori şi jumătate. Conform unor date neoficiale, această cifră este mai mare de un milion.

Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a specificat că ponderea lucrătorilor din me­diul rural în numărul total al muncitorilor emigranţi a alcătuit anul trecut peste 70 la sută. Sub aspectul de gen, se constată că două treimi dintre lucrătorii emigranţi sunt bărbaţi şi o treime – femei.

 

Atenuarea sărăciei

 

Structura numărului de migranţi moldo­veni în ţările de destinaţie arată că, în anul trecut, 68 la sută dintre ei munceau în Fede­raţia Rusă, 14 la sută – în Italia şi mai mult de două la sută – în Israel. Totodată, în 2013, remitenţele au constituit aproape un sfert din Produsul Intern Brut al ţării noastre.

 

 

Conform cercetărilor efectuate, valoarea medie a venitului bănesc pe cap de locuitor în gospodăriile casnice care primesc remi­tenţe de peste hotare este cu aproximativ 27 la sută mai mare decât în cele care nu dis­pun de aşa ceva. În consecinţă, remitenţele de peste hotare au un impact direct asupra reducerii numărului de oameni săraci din ţara noastră.

Pe lângă efectul pozitiv pe care îl au asupra nivelului şi condiţiilor de trai ale unor gos­podării casnice, remitenţele au şi consecinţe sociale negative. Astfel, creşterea volumului de remitenţe de peste hotare generează şi in­tensifică substanţial un dezechilibru al pieţei de consum din ţara noastră.

 

Dezechilibrarea pieţei de consum

 

Totodată, gospodăriile casnice cu posibili­tăţi financiare mari generează o cerere spori­tă de produse de calitate înaltă, provenite în special din import. Aceasta stimulează creş­terea preţurilor cu amănuntul la bunurile de consum şi servicii, ceea ce afectează puterea de cumpărare a populaţiei.

Totodată, mulţi dintre migranţi folosesc remitenţele din străinătate pentru procura­rea de locuinţe, mai ales în capitală. Astfel, în Chişinău au crescut considerabil preţurile la apartamente, care au devenit inaccesibile pentru majoritatea lucrătorilor care mun­cesc în ţara noastră.

În aceste condiţii, membrii Comitetului Confederal al CNSM cer Guvernului să între­prindă măsuri de promovare a aşa-numitei migraţii circulare, care le-ar permite mol­dovenilor să muncească anumite perioade limitate de timp în străinătate. De aseme­nea, sindicaliştii solicită să fie intensificate negocierile pentru încheierea de acorduri de protecţie socială cu ţările de destinaţie a emigranţilor moldoveni, asigurarea dreptu­rilor acestora şi îmbunătăţirea statutului lor social.

Reprezentanţii CNSM mai pledează pen­tru consolidarea legăturilor cu diaspora moldovenească, dar şi armonizarea cadrului legal naţional în domeniul migraţiei la cel al Uniunii Europene şi din spaţiul Comunităţii Statelor Independente.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii Co­mitetului Confederal al CNSM au mai exa­minat chestiuni privind adaptarea legislaţiei naţionale la prevederile Convenţiei privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ a Or­ganizaţiei Internaţionale a Muncii, aproba­rea proiectelor de hotărâri pentru apropiata şedinţă a Consiliului General al CNSM etc.