Republica Moldova va face parte dintr-un proiect regional pentru Europa de Est și Kazahstan cu genericul „Învățarea la locul de muncă în formarea profesională”. Este o platformă pentru schimbul de bune practici din sistemele de educaţie şi formare profesională din diferite țări.
Principalele teme de discuţie vizează relevanţa, calitatea şi guvernanţa programelor de învăţare la locul de muncă, în contextul dezvoltărilor la nivel internaţional, al transformărilor sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi al necesităţii optimizării cooperării cu mediul economic.
Vladimir Lungu, expert național în cadrul acestui proiect din partea Republicii Moldova, a invitat, miercuri, reprezentanți de la Ministerul Educației, ANOFM, școli profesionale și oameni de afacere la un atelier, pentru a le vorbi despre conceptul proiectului care se va derula pe o perioadă de trei ani și a prezentat rezultatele Cartografierii învățării la locul de muncă în Republica Moldova. Apoi, participanții au vorbit despre barierele și provocările în implementarea proiectului „Învățarea la locul de muncă în Moldova” și ce trebuie de întreprins pentru a schimba situația în bine.
„Este un proiect al ETF (Working together Learning for life) lansat la Minsk în luna iunie. Se pune accentul pe instruirea la locul de muncă, cum să se integreze în colectiv proaspătul absolvent, cum să lucreze eficient. Este o ruptură în ceea ce oferă școala și ce cere businessul. În R. Moldova au fost adoptate documente strategice în care se pune accentul pe instruirea bazată pe formarea abilităților practice”, a menționat Vladimir Lungu.
Studentul trece prin câteva etape de instruire profesională. La început, participă la formarea profesională în atelierele școlare. Următoarea etapă de instruire se face la locul de muncă. În afară de abilități profesionale, aici învață să se integreze în colectiv. Agenții economici prezenți la atelier au susținut că, din păcate, proaspeții absolvenți sunt slab pregătiți din punct de vedere profesional și e nevoie de investiții suplimentare pentru a-i forma ca specialiști.
Sergiu Iurcu, şef-adjunct al De-partamentului protecție social-economică din cadrul CNSM, reprezentantul sindicatelor la acest atelier, a menționat că „noi trebuie să promovăm învățarea la locul de muncă și că ar trebui să existe o colaborare strânsă între agenții economici și școlile profesionale, pentru ca acestea să pregătească tineri profesioniști chiar de pe băncile instituției”.
Compania Draexlmaier Automotive a experimentat metoda germană de instruire. Potrivit acesteia, 30% trebuie să ocupe instruirea teoretică și 70% – instruirea practică. Mai mulți agenți economici susțin însă că nu dispun de condiții și finanțări pentru a-și permite acest lux. Adică, în opinia lor, ar trebui să existe niște stimulente financiare pentru a putea transpune în practică acest lucru. E cunoscut faptul că fonduri publice sunt disponibile doar în cadrul instruirii și formării profesionale inițiale și nu există finanțări pentru formări profesionale continue. ANOFM oferă sprijin financiar doar pentru șomeri.
Potrivit expertului Vladimir Lungu, Republica Moldova are principalele strategii, cadrul general pentru învățarea la locul de muncă, dar mecanismele reale, cadrul regulator, instrucțiunile etc. sunt abia în stadiu de elaborare. Nu este sistem funcțional și cadrul instituțional pentru implementarea cu succes a programelor de învățare la locul de muncă. În plus, există și o motivare slabă pentru angajatori, precum și lipsa resurselor financiare pentru implementarea programelor de acest gen, a conchis Vladimir Lungu.
