Mai mulţi angajatori moldoveni care au atras în câmpul muncii persoane cu dizabilităţi au fost surprinşi să constate că acestea dau dovadă de un nivel profesional satisfăcător şi pot să asigure o productivitate înaltă.
Directorul executiv al Asociaţiei „Motivaţie”, Igor Meriacre, a menţionat, în contextul unei recente conferinţe organizate la Chişinău, că la angajarea persoanelor cu nevoi speciale este necesar ca patronii să le asigure unele condiţii adăugătoare, mai ales, de acces.
Totodată, există şi situaţii în care programul de muncă trebuie să fie mai mic de opt ore, iar legea prevede ca plata să fie ca şi pentru o normă deplină.
„În unele state europene, orele de muncă ce nu ajung până la o normă zilnică sunt compensate de stat, care intervine şi atunci când e nevoie de condiţii de acces şi contribuie cu expertiză, resurse, dar şi cu echipament special. Şi la noi este prevăzută acordarea unui anumit suport pentru angajatori, dar acest lucru nu se întâmplă deocamdată”, a remarcat Igor Meriacre.
Directorul executiv al Asociaţiei „Motivaţie” a apreciat că, în prezent, o problemă majoră la angajarea persoanelor cu dizabilităţi este lipsa pregătirii şi a experienţei profesionale. Persoanele acestea nu ajung la studii prin colegii sau universităţi nu doar pentru că nu există condiţii de accesibilitate, dar şi din cauza educaţiei iniţiale.
Ne dorim ca în viitor angajatorii să nu fie obligaţi, ci interesaţi să antreneze în muncă persoane cu deficienţe |
Un alt aspect important este legat de implementarea unui sistem absolut nou pentru ţara noastră de determinare a dizabilităţii şi capacităţii de muncă.
„Prin acest sistem, vrem să identificăm noi soluţii, pentru ca persoanele cu dizabilităţi să obţină recomandări de angajare, iar acestea să se concentreze asupra capacităţilor şi a abilităţilor, nu asupra infirmităţii”, a accentuat Igor Meriacre.
Angajarea persoanelor cu dizabilităţi este un mare avantaj pentru întreaga societate, în primul rând pentru stat, prin faptul că ar putea contribui la scăderea presiunii asupra sistemului de asigurări sociale. În acest fel, din buget vor fi plătite mai puţine pensii şi alocaţii sociale, a conchis vorbitorul.
Potrivit lui, în ţara noastră sunt peste 186 de mii de persoane cu diferite dizabilităţi, dintre care aproximativ 100 de mii ar putea fi antrenate în câmpul muncii.
Vasile Cuşcă, şef de direcţie la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a precizat că, în ultimii trei ani, în ţara noastră au fost derulate un şir de reforme în acest domeniu. În corespundere cu strategia şi cu legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, în cadrul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au fost angajaţi specialişti care au sarcina de a acorda suport acestei categorii de lucrători.
În prezent, persoanele cu dizabilităţi care au recomandări de muncă se pot pune la evidenţă şi beneficia de serviciile agenţiilor sus-menţionate. În caz că apar unele probleme legate de antrenarea acestora în muncă, autorităţile publice depun eforturi pentru soluţionarea acestora în comun cu angajatorii şi cu asociaţiile obşteşti.
Din păcate, mulţi dintre aceşti lucrători acceptă să fie angajaţi neoficial şi este necesar să se întreprindă măsuri pentru a le fi asigurate drepturile prevăzute de lege, a mai subliniat Vasile Cuşcă.
La rândul său, Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a concretizat că sindicatele participă la mai multe activităţi orientate spre susţinerea morală şi materială a persoanelor cu dizabilităţi, dar şi spre crearea condiţiilor pentru ca acestea să poată activa în diferite domenii, să-şi dezvolte şi valorifice potenţialul în beneficiul propriu şi al tuturor.
Astfel, sindicatele au elaborat şi promovat diferite propuneri de stimulare a angajatorilor care atrag în muncă şi creează condiţii de activitate pentru aceste persoane, a mai menţionat Petru Chiriac.