![Deși o duc bine peste hotare, moldovenii sunt mereu cu gândul la țara natală migranti](http://vocea.md/wp-content/uploads/2016/10/migranti.jpg)
Foto: jurnal.md
Unul dintre cele mai complexe fenomene ce caracterizează situația pe piața muncii din Republica Moldova este migrația internațională a forței de muncă. În ultimii ani, acest fenomen a luat o amploare destul de mare, astfel încât a ajuns să fie unul din cele mai discutate și analizate fenomene de către mass-media, de oamenii de știință și factorii de decizie din republică.
Zilele trecute, problema în cauză a fost discutată și s-au oferit soluții în cadrul unei întrevederi a vicepreședintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Petru Chiriac, cu un grup de migranți.
Potrivit lui Petru Chiriac, în pofida faptului că Guvernul întreprinde unele măsuri pentru realizarea Planului de acțiuni privind susținerea reintegrării cetățenilor reîntorși de peste hotare, lucrurile nu s-au îmbunătățit. „Oamenii se întorc în țară, vor să investească, să lanseze afaceri, să facă ceva, dar imediat încep să se confrunte cu diferite probleme”, a spus, pentru „Vocea poporului”, Petru Chiriac.
Probleme de ordin birocratic
Potrivit migranților, cele mai multe probleme sunt de ordin birocratic. Aceștia se plâng că, atunci când se întorc acasă, nu se bucură de sprijinul necesar din partea autorităților. „S-au plâns chiar și de același program PARE 1+1, pentru că nu pot să se folosească pe deplin de mijloacele financiare care li se cuvin. Ori, dacă fac ceva, fac din banii proprii și trebuie să stea ani la rând ca să li se întoarcă banii cuveniți din program. Trebuie să bată la multe uși ca să-și realizeze drepturile”, ne-a mai spus Chiriac.
Vicepreședintele CNSM susține că aceste probleme nu sunt de azi și că nu o dată le-a amintit despre ele și
responsabililor de la guvernare, dar de fiecare dată se aleg doar cu promisiuni. „Trebuie de revăzut atitudinea, să se întoarcă cu fața spre oameni. Cu atât mai mult, cu cât numărul șomerilor este mare. Am cerut să fie minimizate și perioadele de înregistrare a celor care doresc să inițieze o afacere. Acești oameni trebuie susținuți”, a mai adăugat Petru Chiriac.
Angajarea tinerilor, o altă problem
Angajarea tinerilor specialiști este o altă problemă din agenda sindicaliștilor. Lipsa locurilor de muncă face să crească și mai mult rata șomajului. Mulți dintre aceștia refuză să se angajeze și din cauza salariului mizer. „Tinerii sunt discriminați și pe criterii de vârstă, de pregătire necorespunzătoare, a calificării lor etc. Tot ei fac să se mărească și numărul de migranți peste hotare. Datoria noastră este ca să-i stopăm, să-i motivăm să rămână în țară, să avem mai multe programe, proiecte. Statistica anului 2015 arată că, din 50 de mii de absolvenți, în câmpul muncii s-au angajat 25-30 la sută. În rest, pleacă peste hotare. Probleme sunt destule la acest capitol și noi am spus direct ce trebuie să se facă în această direcție, și asta am arătat-o nu doar o singură dată”, ne-a mai spus vicepreședintele CNSM.
Statistica privind migraţia de muncă în Republica Moldova este destul de controversată şi, de cele mai multe ori, aceasta nu reflectă situaţia reală, susțin experții în domeniu. Potrivit datelor statistice, din anul 2001 și până în anul 2013, populația economic activă s-a redus cu circa 400 de mii de persoane.
Totodată, populaţia ocupată este cu circa o sută de mii de persoane mai mică decât cea economic activă. În baza acestor cifre, se poate presupune că circa 500 de mii de persoane economic active sunt implicate în procesele ce țin de migrație. Aici ar trebui să fie inclus și numărul celor care sunt atrași la munci sezoniere, dar care, totodată, sunt activi și pe piața muncii a țării. Această cifră, de asemenea, variază și poate ajunge la circa o sută de mii. În concluzie, pornind de la datele statistice existente, putem vorbi de un număr de 600 de mii de persoane plecate la muncă peste hotare.
Potrivit datelor Agenției Na-ționale pentru Ocupare a Forței de Muncă, pe parcursul anului 2015, la agenţiile teritoriale au fost înregistrate 2605 persoane reîntoarse în ţară, cu 43% mai multe comparativ cu anul 2014, care au beneficiat integral de servicii de ocupare şi protecţie în caz de şomaj.