De fiecare dată, la congresul ordinar, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova publică Raportul de activitate din domeniul sănătății, care este cea mai bună analiză a tuturor lucrurilor ce se întâmplă în sistemul medical. Recent, a fost prezentat Raportul pentru perioada 2015-2019, care este o oglindă a acestui domeniu extrem de important pentru societate. În acest document se aduc la cunoștință date statistice, se face analiză și se vine cu recomandări. Vă redăm în continuare câteva secvențe din cartea de căpătâi a Federației Sindicale „Sănătatea”.
O problemă evidențiată în raport este îmbătrânirea cadrelor medicale. De exemplu, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din anul 2017, ponderea persoanelor în etate care activează în sănătate a crescut de la 9,4 la sută la 11,2 la sută. În Republica Moldova, situația este mai alarmantă. În anul 2019, în ramura sănătății activau 3132 de medici de vârstă pensionară sau 30,27 la sută, și 3086 de angajați ca personal medical veriga medie sau 15,62 la sută.
De asemenea, din informația prezentată, din numărul angajaților, în anii de referință, tinerii în vârstă de până la 30 de ani constituie 24,01 la sută.
Problema îmbătrânirii cadrelor medicale se va agrava și în viitor. Motivul cel mai important este că specialiștii tineri nu doresc să activeze în sistem, deoarece salariile oferite nu le permit să-și satisfacă necesitățile vitale. Nu mai puțini importanți sunt următorii factori: povara profesională intensă, riscul profesional, influența sporită a factorilor psihoemoținali, condițiile de muncă ce nu asigură sănătatea la locul de lucru.
Problemele în cauză trebuie soluționate în complex cu implicarea tuturor factorilor de decizie.
Activitatea Federației Sindicale „Sănătatea”, în perioada de referință, a fost orientată spre sensibilizarea organelor de conducere ale Republicii Moldova de toate nivelurile că asistența medicală prestată populației nu corespunde necesităților și cerințelor OMS. În prezent, unitățile medicale din țară necesită o finanțare substanțială, pentru a fi asigurate cu specialiști bine pregătiți, aparataj performant, transport specializat, edificii corespunzătoare normelor sanitare și remunerarea muncii pe potriva riscului profesional, influenței factorilor psihoemoționali asupra sănătății lucrătorului medical, res-ponsabilității și volumului de lucru etc.
Deficitul generalizat de mijloace financiare este cauzat de insuficiența securizării resurselor financiare adecvate pentru finanțarea prioritară a unităților medicale, necorespunderea politicilor declarate și a mijloacelor financiare alocate cu prioritățile realizării programelor de dezvoltare și reformare a sistemului sănătății.
Congresul VI al Federației Sindicale „Sănătatea” a orientat organizațiile sindicale de toate nivelurile să întreprindă acțiuni în comun cu autoritățile publice pentru îmbunătățirea finanțării sistemului de sănătate, în prim-plan, prin: înaintarea propunerilor concrete și argumentate la proiectele legilor Bugetului de Stat și Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală; implicarea mai activă a administrației publice locale; atragerea investițiilor străine; realizarea proiectelor privind dezvoltarea și reformarea unităților medicale; realizarea managementului economico-financiar și organizarea controlului ce ține de utilizarea corectă, obiectivă și transparentă a mijloacelor financiare ale unităților.
Servicii de înaltă calitate
Un alt obiectiv, nu mai puțin important, aprobat de Congresul VI, a fost obținerea, în comun cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și administrația publică locală, a unei finanțări prioritare a unităților medicale conform necesităților, pentru a garanta populației servicii medicale de înaltă calitate, în volumul necesar și la timp.
Drept consecință, în anii de referință, sistemul de sănătate a fost finanțat prioritar și ritmic, ce a dat posibilitate instituțiilor medicale să activeze și să acorde asistență medicală populației în măsura posibilităților, să asigure plata muncii angajaților conform normelor legislației etc.
Astfel, în anii de referință 2015-2020, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au crescut de la 5062,9 milioane de lei în anul 2015 la 8383,39 milioane de lei în 2020 sau cu 65,59 la sută.
În anii 2015-2020, transferurile de la Bugetul de Stat în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în numerar au crescut de la 2125,9 milioane de lei în 2015 la 3005,9 milioane de lei în 2020 sau cu 41,4%. Însă, în valoarea procentuală raportată la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, a scăzut de la 43,39% în 2015 la 35,85 în anul 2020 sau cu 7,54 la sută.
O cerință privind finanțarea prioritară a sistemului sănătății este prevăzută și de Agenda Organizației Națiunilor Unite, aprobată la Summit-ul din 23.09.2015, la care au participat 193 de țări, inclusiv Republica Moldova. Obiectivul nr. 3 „Sănătate și stare de bine” din Agenda menţionată are drept scop reducerea riscurilor legate de maladii.
Participanții la Summit au menționat că acest important obiectiv dictat de timp poate fi realizat numai finanțând serviciile medicale conform costurilor reale ale acestora. Pentru realizarea acestui obiectiv, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova a înaintat, în special, la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală mai multe propuneri, printre care: aprobarea, fără derogare de la Legea nr. 1593/2002 „Cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală”; revizuirea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 609/2017 „Cu privire la aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu 2018-2020 în vederea majorării volumului prognozat de mijloacele financiare pentru sistemul sănătății; revizuirea altor hotărâri de Guvern, și anume: nr.156 din 11.02.2002 „Cu privire la aprobarea Statutului Companiei Naționale de Asigurări în Medicină”; nr. 1636 din 18.12.2002 „Cu privire la aprobarea Contractului de acordare a asistenței medicale” în vederea acordării autonomiei instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în asigurările obligatorii de asistență medicală, gestionării mijloacelor financiare, inclusiv a salarizării angajaților din instituțiile medico-sanitare publice ș. a.