Problema creșterii salariilor în ramura construcțiilor, dezbătută la nivel național

Reprezentanții Guvernului în Comisia pentru consultări și negocieri colective din construcții continuă să se opună creșterii până la 5000 de lei a salariului minim în ramură, la care au ajuns sindicatele și patronatele. După mai mul­te discuții eșuate în această chestiune, cei doi parteneri sociali din urmă au ridicat problema la Comisia tripar­tită națională, iar membrii acesteia au decis că disputa trebuie soluționată la nivel de ramură.

În consecință, discuțiile vor continua tot la Ministerul Econo­miei și Infrastructurii, care exerci­tă secretariatul Comisiei tripartite de ramură, doar că vor participa deja și specialiști de la Ministerul Finanțelor.

Majorarea salariilor în ramura construcțiilor a fost propusă de Federația „Sindicons”, în temeiul prerogativelor sale legale, și este doar una dintr-o serie de măsuri de depășire a dificultăților cu care se confruntă ramura în ultimii ani și de asigurare a dezvoltării aces­teia.

„Sindicons” solicita, între alte­le, ca ramura construcțiilor să fie declarată de importanță națională pentru următorii 10 ani, dar și să fie luate măsuri de combatere a economiei informale, care a că­pătat dimensiuni îngrijorătoare și cauzează prejudicii însemnate me­diului economic din tară.

În urma unei perioade de con­sultări și negocieri, sindicatele și patronatele de ramură au ajuns la o înțelegere ca salariul pentru prima categorie de calificare să fie stabilit în mărime de 5000 de lei. Ulterior, aceștia au solicitat convo­carea ședinței Comisiei tripartite de ramură pentru a fi semnat un acord de modificare a convenției colective și a pune în aplicare noile prevederi.

La ședința organizată cu acest prilej încă în februarie 2020, cel de-al treilea partener social, repre­zentat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, nu a fost de acord cu înțelegerea dintre patronate și sindicate. Responsabilii de la mi­nister au solicitat argumente su­plimentare, precum și efectuarea unor verificări legate de costurile de salarizare incluse în ofertele agenților economici pentru lucră­rile de construcție contractate prin achiziții publice și finanțate din bu­getul de stat.

Un alt motiv invocat de mi­nister a fost că în construcții sunt aplicate unele normative care tre­buie schimbate și că ar fi nevoie de ceva timp pentru a fi opera­te aceste modificări. În acest fel, reprezentanții Guvernului au pus convenția colectivă de ramură, care, în conformitate cu prevederi­le Codului muncii, este un act nor­mativ ce conţine norme ale drep­tului muncii, mai prejos decât un normativ tehnic, ce poate fi modi­ficat oricând, a apreciat Victor Tal­maci, președintele „Sindicons”.

Mai exact, este vorba despre o scrisoare informativă cu privi­re la determinarea valorii lucrări­lor de construcții despre care s-a constatat încă în 2012 că intră în contradicție cu principiile de bază ale parteneriatului social și al funcționării Comisiei tripartite de ramură. Tot atunci a fost apro­bat un act normativ (instrucțiune) prin care se stabilește modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare pentru includerea în devize, contractele de construcții (prețurile contractuale) și efectu­area decontărilor pentru lucrările executate.

Instrucțiunile respective au fost elaborate în scopul asigurării unei metodologii unitare, care să ser­vească drept ghid practic pentru toți participanții în procesul de construcții.

În 2019, însă, Ministerul Eco­nomiei și Infrastructurii a încer­cat să preia practica anterioară de expediere periodică a scrisorii cu caracter informativ-normativ cu privire la determinarea valorii lucrărilor de construcții pe adre­sa autorităților publice centrale și locale, a organizațiilor, întreprin­derilor și altor participanți la pro­cesul investițional din construcții. În conținutul respectivelor scrisori se indică mărimea salariului pe oră al muncitorilor-constructori din în­treprinderi, ce nu trebuie depășită în cazul lucrărilor de construcții finanțate din bugetul de stat.

În opinia președintelui „Sindi­cons”, în acest fel, Ministerul Eco­nomiei și Infrastructurii a instituit un mecanism prin care își atribu­ie în mod neîntemeiat dreptul de a se implica, în mod unilateral, în procesul de stabilire a salariilor la întreprinderile din construcții. Prin aceasta sunt încălcate prevederile Constituției, ale convențiilor OIM, Codului muncii, convenției colecti­ve din ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022, dar și ale mai mul­tor legi.

În altă ordine de idei, Ministerul Economiei și Infrastructurii a pro­pus sindicatelor și patronatelor din construcții ca salariul pentru prima categorie de calificare în ramura construcțiilor să fie de 3608 lei, fără a fi negociat și argumentat.

În consecință, Victor Talmaci constată că reprezentanții minis­terului de resort în Comisia pentru consultări și negocieri colective nu sunt interesați de atingerea unui consens și de a contribui la dez­voltarea ramurii. În schimb, mi­nisterul încearcă să stabilească, în mod unilateral, salariul minim pe ramură, diminuând astfel din rolul negocierilor colective și ignorând principiile parteneriatului social, consfințite în legislația muncii.

În urma dezbaterilor din cadrul Comisiei naționale pentru consul­tări și negocieri colective, s-a de­cis ca partenerii sociali din ramu­ra construcțiilor să se întâlnească pentru a soluționa problema. La insistența reprezentanților „Sindi­cons”, președintele Comisiei tri­partite naționale, care este nimeni altul decât ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, a stabilit ca întrunirea sa fie orga­nizată în regim de urgență, lucru care nu s-a întâmplat.

Conform statisticilor oficiale, salariul mediu lunar al angajaților din ramura construcțiilor este de peste 6000 de lei, iar în funcție de forma de proprietate, depășește și 7000 de lei. Surse neoficiale ne-au dezvăluit că, în realitate, lefurile constructorilor moldoveni sunt mult peste acest nivel, numai că acestea nu sunt trecute de multe ori în documentele contabile.