Prioritatea sindicaliștilor este aceeași: majorarea salariului minim pe țară

Confederația Națională a Sindi­catelor din Moldova insistă ca sa­lariul minim să fie de 5850 de lei, începând cu 1 iunie anul curent, și nu de 4 mii, așa cum este în prezent. Despre aceasta, dar și pe marginea altor chestiuni, s-a discutat la ultima ședință a Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective, care a avut loc vineri, 5 mai.

Reprezentanții CNSM au prezen­tat mai multe argumente în favoarea majorării salariului minim pe țară. În primul rând, situația social-economică nefavorabilă din țară, urmare a ratei înalte a inflației (de 30,2%, înregistrate în anul 2022) și reducerii valorii reale a salariilor (cu 10,3% pe parcursul perioadei date), precum și pornind de la cererea ca salariul minim pe țară să asigure cel puțin necesitățile de bază ale salariaților și să permită realizarea dreptului la o pensie minimă pentru limită de vârstă fără a fi necesară compensarea din partea bugetului de stat a diferenței până la pensia minimă.

„Problema salariului din țară de la noi este una permanentă. Vreau să menționez că, grație dialogului social, noi am reușit în 2022 să sta­bilim un salariu minim de 4000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2023, cu toate că sindicatele au solici­tat 5000 de lei, argumentând prin inflația care a crescut. Un alt argu­ment a fost faptul că acest salariu minim trebuie să permită salariatu­lui să poată beneficia și de o pensie minimă. Credem că negocierile pe acest subiect trebuie să le continu­ăm și în acest an, având în vedere că a scăzut chiar și puterea de cum­părare a salariului, cu 10%, precum și faptul că una din cauzele limitării activității economice este inclusiv lipsa forței de muncă. În opinia sin­dicatelor, salariul minim de astăzi nu acoperă nici pe departe necesitățile salariaților”, a remarcat președintele CNSM, Igor Zubcu.

De altfel, și în Apelul participanților la mi­tingul din 1 mai curent, organizat de CNSM cu prilejul Zilei internaționale a solidarității oamenilor muncii, sindicaliștii au cerut sta­bilirea salariului minim în mărime de 50% din salariul mediu pe economie, în confor­mitate cu prevederile Cartei sociale europe­ne revizuite și Directivei Uniunii Europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Negocierile trebuie continuate și în acest an, având în vedere că a scăzut cu 10% puterea de cumpărare a câștigurilor

La rândul lor, reprezentanții patronatului au propus ca salariul minim să constituie 5000 de lei, de la 1 ianuarie 2024.

„Este argumentată această solicitare a sindicatelor de a majora, dar trebuie să sub­liniem un lucru: majorarea salariilor trebuie să aibă ca bază majorarea productivității an­gajatului în muncă. Pentru că agentul eco­nomic are posibilitatea de a majora acest sa­lariu numai în cazul în care se înregistrează un rezultat economic. Dorință este, dar reali­tatea agenților economici vorbește de altce­va”, a punctat Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.

„Eu cred că noi trebuie să pornim aceas­tă discuție, dar să îmbunătățim procesul, să avem unul bazat pe date, pe criterii, pro­ductivitatea muncii, rata inflației”, a adăugat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

„Apreciem ce a făcut Guvernul în ultimii doi ani și cu salariul minim, și cu pen­sia minimă, cu creșterile care s-au făcut, care aproape s-au dublat. Dar realitățile econo­mice acum sunt altele. Ne uităm la migrația forței de muncă și la costul forței de muncă. Oare dvs., patronatele, dacă astăzi nu putem plăti 5 mii de lei un salariu minim, mâine vom putea să plătim mai mult cetățenilor străini care vor veni să muncească la noi în țară? Evident că, având pașapoarte și existând libera circulație, nu știm dacă ast­fel vom menține salariații acasă. Și este o problemă aici. Numărul de salariați și cel de pensionari e cam același. Presiunea este foarte mare pe salariați, dar dacă salariile vor fi foarte mici, nu vom avea cu ce plăti pe viitor pensionarii”, a menționat Sergiu Sain­ciuc, vicepreședinte al CNSM.

După mai multe discuții, membrii Comi­siei au decis că vor continua să analizeze această chestiune în cadrul unui grup de experți, inclusiv cu reprezentanți ai Minis­terului Finanțelor, pe domenii aparte, unde se va discuta mai complex, iar ulterior se va reveni în cadrul ședinței CNCNC.

Dreptul la pensionare anticipată

De asemenea, în cadrul ședinței CNCNC, membrii Comisiei au examinat și alte chesti­uni. Este vorba de oportunități de modifica­re a mecanismului de asigurare a angajaților Ministerului Afacerilor Interne cu normă de hrană (solicitarea aceasta a venit de la Federația Sindicatelor din Moldova „Sind-lex”); situația legată de taxa de stat achita­tă la înregistrarea organizațiilor sindicale și demersurile CNSM în acest sens. Totodată, CNSM a pus în discuție chestiunea cu privire la asigurarea realizării dreptului la pensiona­re anticipată al persoanelor care au activat în condiții deosebite de muncă, precum și a dreptului la pensie anticipată pentru carieră lungă.

CNSM, împreună cu Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), au elaborat doua proiecte de legi de modificare și completare a Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii care vizează: includerea în stagiul de cotizare necesar pentru acordarea drep­tului la pensie anticipată pentru carieră lun­gă și a perioadei activității de rezidențiat; reducerea stagiului de cotizare necesar de realizat în condiții deosebite de muncă până la 15 ani, care va da dreptul la reducerea vârstei de pensionare, precum și excluderea condiționalității ce vizează obținerea unui stagiu complet de cotizare de 34 de ani pentru a beneficia de dreptul de a se pensi­ona în condiții avantajoase.

În anul 2022, doar 4862 de persoane și-au stabilit pensia anticipată pentru carieră lungă, ceea ce constituie 0,92% din totalul pensionarilor care și-au stabilit pensia pen­tru limita de vârstă.

Comisia naţională pentru consultari şi negocieri colective este un organ tripartit autonom de interes public al parteneriatului social care se constituie pentru soluţiona­rea problemelor ce ţin de domeniul muncii şi al problemelor social-economice, pentru dezvoltarea parteneriatului social la nivel naţional. Aceasta are un rol consultativ în elaborarea strategiilor şi politicilor social-economice, în aplanarea situaţiilor conflictu­ale la nivel naţional dintre partenerii sociali.