
Foto: metronews.ru
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
![]() |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
Luni şi joi de la 14.00-16.00. |
Prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, motiv pentru demitere
|
În ce mod poate fi concediat salariatul în cazul în care se prezintă la locul de muncă în stare de ebrietate?
Ion Morari, Chişinău |
Conform art. 86, alin. (1), lit. i) din Codul muncii, în caz de prezentare a salariatului la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, acesta poate fi concediat din iniţiativa angajatorului. Constatarea faptului prezentării salariatului la locul său de muncă în stare de ebrietate se face prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariaţilor (sindicatul).
Cererea de angajare, solicitată pentru a nu fi satisfăcută
|
Este adevărat că, pentru a fi angajată, persoana nu mai trebuie să depună cerere?
Maria Lucin, Orhei |
Documentele necesare pentru angajare sunt specificate în art. 57 din Codul muncii. Această normă juridică nu indică cererea ca document care este necesar să fie prezentat la angajare.
Cererea de angajare este solicitată doar în cazul prevăzut de art. 247 din Codul muncii, care se referă la refuzul de angajare pe motiv de graviditate sau existenţă a copiilor de până la şase ani.
Negocierile colective creează beneficii pentru toate părţile implicate
|
Care este interesul angajatorului şi al reprezentanţilor salariaţilor de a purta negocieri colective?
Vladimir Găluşcă, angajator, Chişinău |
În primul rând, noţiunea de „negocieri colective” constituie, atât pentru angajatori, cât şi pentru reprezentanţii salariaţilor, concomitent, anumite drepturi şi obligaţii în domeniul raporturilor de muncă.
Art. 26 din Codul muncii dispune în acest sens că reprezentanţii salariaţilor şi ai angajatorilor au dreptul de a iniţia şi de a participa la negocieri colective pentru elaborarea, încheierea, modificarea sau completarea contractului colectiv de muncă sau a convenţiilor colective. Reprezentanţii părţilor cărora li s-a transmis propunerea în formă scrisă de începere a negocierilor colective sunt obligaţi să purceadă la acestea în decurs de şapte zile calendaristice de la data avizării.
Bunele procedee ale negocierii colective garantează că lucrătorii şi angajatorul au o pondere egală în negocieri şi că deciziile luate vor fi juste şi echitabile. Negocierea colectivă permite ambelor părţi să dispună de o relaţie de muncă echitabilă.
Negocierea colectivă împiedică sau preîntâmpină apariţia conflictelor costisitoare de muncă. Anumite studii efectuate de Organizaţia Internaţională a Muncii au arătat că în ţările dotate cu un sistem de negociere colectivă bine coordonat există în general mai puţină nedreptate sau inegalitate salarială, şomajul este mai puţin persistent şi grevele mai puţin numeroase şi mai scurte decât în ţările în care negocierea colectivă nu este atât de bine organizată. Bunele procedee de negociere colectivă au fost unul dintre elementele care au permis mai multor ţări să depăşească situaţiile de criză economico-financiară. Aplicarea negocierilor colective contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor de muncă, determinarea şi realizarea drepturilor şi intereselor atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor. Or, practicarea eficientă a negocierilor colective asigură beneficii pentru toţi cei care le acceptă.