Un sistem de securitate şi sănătate în muncă, bazat pe principiul de prevenire a accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale, va fi creat în ţara noastră în corespundere cu normele europene. Concomitent, urmează să fie eliminată practica actuală de compensare pecuniară a salariaţilor care lucrează în condiţii grele şi nocive.
Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova au fost familiarizaţi cu experienţa în materie existentă la nivel european, precum şi cu provocările de care a avut parte Bulgaria în acest pro-ces, în cadrul unui atelier de lucru, desfăşurat recent la Institutul Muncii din Chişinău.
Acest atelier a fost organizat cu scopul de a le oferi reprezentanţilor sindicatelor, în special, inspectorilor de muncă ai CNSM, posibilitatea de a-şi perfecţiona cunoştinţele în materie de securitate şi sănătate în muncă, a menţionat Mihail Hîncu, vicepreşedinte al CNSM. Astfel, în contextul în care ţara noastră va trebui să se conformeze aceloraşi cerinţe europene, reprezentanţii sindicatelor vor fi pregătiţi să se implice activ în procesul de transpunere a standardelor respective în activitatea cotidiană a agenţilor economici şi a salariaţilor.
La rândul său, Elena Carchilan, şefa Inspectoratului Sindical de Muncă, a remarcat că în prezent în ţara noastră sunt elaborate un şir de acte normative axate pe implementarea politicilor europene în materie de securitate şi sănătate în muncă. Sindicatele au un rol important în acest proces, iar cunoaşterea bunelor practici existente în domeniu este indispensabilă.
Nemulţumire general
Alexandr Zagorov, secretar confederal în cadrul Confederației Muncii „Podkrepa” din Bulgaria, a subliniat, în cadrul aceluiaşi atelier, că la nivelul Uniunii Europene mai există încă multe de făcut în materie de securitate şi sănătate în muncă. Astfel, la o întrunire regională, desfăşurată în vara acestui an, reprezentanţii mai multor state membre UE şi candidate la aderare şi-au exprimat nemulţumirea faţă de situaţia existentă în domeniu.
„Această nemulţumire este legată de faptul că nu este respectată legislaţia, activitatea de control este insuficientă, angajatorii nu-şi îndeplinesc obligaţiile, iar finanţarea alocată pentru aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă este insuficientă. În urma dezbaterilor, a fost adoptat un memorandum prin care solicităm structurilor europene de resort ca sindicatele să fie abilitate din nou cu funcţia de control, de vreme ce acum acestea au doar dreptul de a semnala abaterile depistate”, a specificat Alexandr Zagorov.
Expertul din Bulgaria s-a arătat impresionat de faptul că în ţara noastră există
o inspecţie sindicală de muncă, ce dispune de cadre cu pregătire specială şi dotare tehnico-materială suficientă pentru a putea activa la capacitate deplină.
Prevenire vs. compensare
În Bulgaria, normele de prevenire, principiile legate de securitatea muncii, evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire, de responsabilitatea pe care o poartă angajatorul, de medicina ocupaţională, dialogul social la toate nivelurile, precum şi activitatea de control au fost incluse într-o lege specială. Îndată după adoptare, a fost emis şi un alt act juridic prin care punerea ei în aplicare a fost amânată, pe motiv că unităţile economice aveau nevoie de timp pentru a se conforma noilor cerinţe.
În consecinţă, s-a stabilit o perioadă în care unităţile economice urmau să ia măsurile necesare pentru a trece de la sistemul de compensare pecuniară a salariaţilor la cel de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
„Din păcate, în Bulgaria se mai lucrează şi acum în baza sistemului de compensare. Sunt puţine domenii în care acesta este aplicat, dar în acest fel principiile de prevenire nu au fost implementate pe deplin”, a apreciat Alexandr Zagorov.
Strategie europeană
În perioada 2008-2012, în Uniunea Europeană a fost implementată o strategie de securitate şi sănătate în muncă. Un document similar a fost elaborat şi de autorităţile bulgare şi el conţinea mai multe obiective importante, cel mai ambiţios dintre acestea fiind reducerea cu 20 la sută a numărului de accidente de muncă.
De atunci, în fiecare an, autorităţile bulgare adoptă măsuri legate de obiectivele respective, iar sindicatele participă atât la elaborarea strategiilor naţionale, cât şi a programelor anuale de aplicare a acestora, împreună cu angajatorii şi alte grupuri interesate. În acest fel, în Bulgaria a fost instituit un sistem de dialog social care poate influenţa politicile naţionale în materie de securitate și sănătate în muncă. La nivel regional însă aceste norme sunt mai greu de aplicat şi nici specialişti cu pregătire adecvată nu prea există.
Sănătatea salariaţilor
Una dintre priorităţile stabilite în normele europene ţine de îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate a forţei de muncă. În opinia expertului bulgar, pentru aceasta este necesar ca lucrătorii să dispună de posibilităţi pentru a avea o stare fizică bună, să fie asigurate condiţii de muncă sigure şi sănătoase şi să existe politici de gestionare eficientă a resurselor umane.
Acest lucru poate fi atins prin creşterea nivelului de informare a lucrătorilor cu privire la riscurile de la locul de muncă, prin alocarea finanţelor necesare pentru implementarea măsurilor de prevenire. Nu mai puţin importantă este ajustarea politicilor naţionale în aşa fel încât să fie create locuri de muncă sigure şi sănătoase şi să fie puse în aplicare sisteme integrate de gestionare şi control al riscurilor de securitate şi sănătate în muncă.
Din păcate, la nivel european se resimte tot mai acut reducerea numărului de lucrători tineri pe piaţa forţei de muncă. Pe acest fundal, apar probleme legate de asigurarea cu pensii, de protecţie socială, sănătate. În acelaşi timp, este necesar ca lucrătorii în vârstă să se menţină tot mai mult pe piaţa muncii.
Politicile de prevenire sunt un şir de norme, pe cât de sofisticate, pe atât de importante şi, de aceea, autorităţile europene le-au inclus sub formă de elemente de bază în activitatea de securitate şi sănătate în muncă. Or, atunci când sunt desfăşurate măsuri de protecţie în mod preventiv şi permanent, costurile sunt mult mai mici decât în cazul eforturilor, inclusiv financiare, depuse după ce se produc accidente la locul de muncă sau au loc cazuri de îmbolnăvire profesională.
În opinia lui Alexandr Zagorov, principiile legate de prevenire ar trebui aplicate încă de la etapa de educare a copiilor. În această privinţă, în UE, pe lângă politici de securitate şi sănătate în muncă, sunt desfăşurate campanii vaste de informare şi explicare, destinate mai ales tinerilor şi angajatorilor.
Pe fondul reducerii ponderii tinerilor pe piaţa muncii, dacă nu ar fi adaptate politicile de prevenire, Europa ar deveni un loc cu foarte mulţi oameni în vârstă, bolnavi şi care nu mai au posibilitate să muncească.
În acelaşi timp, doar simpla aplicare a principiilor de prevenire nu este suficientă pentru a fi soluţionate toate problemele. De aceea, este necesar să existe un dialog, iar lucrătorii să dispună de cunoştinţe solide în materie.
În acest scop, ar fi bine ca în instituţiile de învăţământ să existe programe axate pe securitatea şi sănătatea în muncă. Totodată, şi angajatorii trebuie să dispună de programe de instruire a salariaţilor în această materie, a concluzionat Alexandr Zagorov.
