În ţara noastră ar putea să apară, în curând, instanţe specializate în examinarea litigiilor individuale şi a conflictelor colective de muncă. Autorii iniţiativei lansate în acest scop susţin că, în ultimul timp, s-au prefigurat un şir de premise favorabile pentru aceasta.
Federaţia „Sindicons” promovează această idee pe parcursul mai multor ani, din cauza lipsei de competenţe în această materie în cadrul instanţelor de drept comun, a volumului mare şi a diversităţii dosarelor care sunt examinate. În consecinţă, cazurile legate de litigiile individuale sau conflictele colective de muncă sunt judecate ani la rând, iar oamenii au de pătimit şi, de cele mai multe ori, nu li se face dreptate, a constatat, în cadrul unei şedinţe recente, Oleg Mîrleanu, vicepreşedinte al „Sindicons”.
„De aceea, considerăm că este necesar ca ţara noastră să meargă pe experienţa statelor europene care dispun de astfel de instanţe şi procesul de judecare a cazurilor respective decurge mult mai rapid. Pe lângă faptul că este respectat principiul celerităţii în examinarea acestor litigii, mai sunt formaţi și profesionişti, care cunosc legislaţia muncii. Or, aceasta este tot mai complicată pe an ce trece şi e mai dificil pentru magistrați să o aplice corect”, a subliniat Oleg Mîrleanu.
Studii şi analize
În urma unor studii, sondaje, analize ale experţilor în materie, s-a decis ca actorilor guvernamentali de răspundere şi partenerilor sociali să le fie propuşi mai mulţi paşi, după care să fie constituite aceste instanţe specializate.
Astfel, la prima etapă, ar urma să fie create complete specializate în cadrul instanţelor de nivelul doi – curţile de apel, şi nivelul trei – Curtea Supremă de Justiţie, unde sunt destui judecători. Acest lucru nu presupune cheltuieli semnificative şi, de aceea, la examinarea iniţiativei, factorii de decizie nu vor putea să pună problema lipsei mijloacelor financiare pentru acoperirea costurilor.
Mai mult, recent, a fost elaborat un proiect de lege ce ţine de optimizarea instanţelor judecătoreşti. Documentul propune ca
pe tot teritoriul ţării noastre să activeze cel mult 15 instanţe de drept comun. De exemplu, în capitală ar urma să nu mai fie patru judecătorii de sector, ci doar una.
Optimizarea instanţelor
Optimizarea hărţii instanţelor judecătoreşti este binevenită în acest context, pentru că, în prezent, sunt autorităţi de acest fel de nivelul unu care dispun de numai doi-trei judecători. Drept urmare, se motivează, pe bună dreptate, că în astfel de cazuri nu au cum să fie create instanţe specializate.
„Pornind de la aceasta, am convenit să propunem ca, pe termen scurt, să fie create complete specializate, ceea ce este posibil”, a concluzionat vicepreşedintele „Sindicons”.
Opţiunea
de specializare
a magistraţilor
ar putea fi revizuită
pe parcurs
La rândul său, Victor Talmaci, preşedintele aceleiaşi federaţii, a remarcat că, pentru promovarea acestei iniţiative, în ultimii ani, au fost întreprinse numeroase acţiuni, printre care se numără şi organizarea unor dezbateri publice.
Eforturile „Sindicons” au fost şi continuă să fie susţinute de reprezentanţii Fundaţiei „Friedrich Ebert” în ţara noastră, precum şi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Drept urmare, în timpul apropiat, la Chişinău va fi desfăşurată o conferinţă internaţională la care va participa, inclusiv în calitate de moderator al sesiunilor de discuţii, Andrian Candu, preşedintele Parlamentului. Programul evenimentului include şi participarea preşedintelui Curţii Constituţionale.
Opţiunea propusă în prezent privind specializarea magistraţilor ar putea să evolueze pe parcurs şi să se ajungă chiar şi la instituirea unor tribunale ale muncii. Ponderea problemei şi importanţa ei este mare, iar în analizele efectuate au fost incluse şi studii de caz în baza unor litigii individuale şi conflicte colective de muncă prin care a trecut „Sindicons”, a concluzionat Victor Talmaci.
Recomandări în domeniu
De menţionat că, în acest context, a fost elaborat un şir întreg de recomandări pentru îmbunătăţirea actului de justiţie legat de soluţionarea litigiilor de muncă.
Printre acestea se numără încurajarea formelor prealabile de soluţionare a litigiilor de muncă şi introducerea medierii obligatorii în procesul de soluţionare a conflictelor colective de muncă. Totodată, este recomandată revizuirea curriculei în universităţi şi instituţiile de perfecţionare a judecătorilor şi procurorilor, dar şi organizarea pentru aceştia a unor cursuri în materie de soluţionare a litigiilor de muncă şi a conflictelor colective de muncă.
Autorii aceleiaşi iniţiative mai propun ca, pe termen lung, să fie instituită o ordine de jurisdicţie socială, în cadrul căreia să fie examinate litigiile de muncă, de protecţie socială, legate de familie, precum şi cele privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.