Posibilităţile şcolii profesionale inanţate de stat sunt limitate

 

Organizaţia sindicală de la  Școala profesională din oraşul Rezina, potri­vit Silviei Ştefan, preşedinta Consiliului raional Rezina al Federaţiei Sindi­cale a Educaţiei şi Știinţei, este una dintre cele mai active, mai organizate din cele 54 de organizaţii sindicale primare din sistemul de educaţie din raion. Probabil şi urmare a faptului că directoarea instituţiei, Aliona Albu, vine dintr-o familie cu tradiţii adânci în contextul mişcării sindicale, tatăl ei fiind unul dintre cei mai recunoscuţi, apreciaţi lideri sindicali din istoria raionului Rezina. Unde mai pui că şi dumneaei a activat în calitate de preşe­dintă a organizaţiei sindicale de la şcoala profesională din oraşul Rezina.

 

Exemplu de organizare a activităţii de sănătate şi securitate a muncii

 

Acest detaliu edificator ar fi şi o condiţie prielnică din perspectiva unei colaborări prodigioase dintre administraţia şi organi­zaţia sindicală care funcţionează în cadrul instituţiei. Astfel încât orice eveniment s-ar desfăşura în raionul Rezina cu participarea sindicatelor din educaţie – spartachiadă, acţiune de protest sau miting de susţinere a unei iniţiative, acţiuni – membrii organiza­ţiei primare de la şcoala profesională se află printre cei mai activi participanţi, îi „molip­sesc” şi pe ceilalţi membri de sindicat prin implicarea lor dinamică.

Anume graţie conlucrării fructuoase din­tre administraţie şi organizaţia sindicală este bine pusă la punct în cadrul instituţiei activitatea privind sănătatea şi securitatea muncii, fapt confirmat de o evaluare recen­tă a Inspectoratului de Stat al Muncii. Nu în zadar, atunci când vine vreun reprezentant al vreunei instituţii la Consiliul raional Re­zina al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Știinţei pentru a solicita un sfat în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor, în mod obligatoriu îi este re­comandat să meargă să studieze experienţa din acest domeniu de la şcoala profesională din oraşul Rezina.

 

Avantaje pentru membrii de sindicat

 

Chiar şi contractul colectiv de muncă a fost încheiat acum doi ani, potrivit Elenei Sperelup, actuala preşedintă a organizaţiei sindicale de la Școala profesională din ora­şul Rezina, adică îndată după numirea în funcţie a actualei directoare a şcolii, Aliona Albu. Astfel, în urma negocierilor dintre ad­ministraţie şi organizaţia sindicală, s-a con­venit asupra mai multor clauze avantajoase pentru angajaţii membri de sindicat. De exemplu, pentru această categorie de sala­riaţi, concediul anual plătit  a fost extins cu trei zile. Angajaţii care activează  în condi­ţii nocive de muncă beneficiază de un con­cediu suplimentar plătit. În mod implicit, după aceasta, realizând avantajele pe care le oferă calitatea de membru de sindicat, mulţi angajaţi ai instituţiei au manifestat dorinţa de a deveni şi ei membri ai organi­zaţiei sindicale de la şcoala profesională din oraşul Rezina.

 

Absolvenţii şcolii au căutare

 

Ar fi de precizat că la Școala profesiona­lă din oraşul Rezina, la momentul de faţă, îşi fac studiile aproape 200 de copii, ma­joritatea lor fiind din localităţile raionului, care au venit să înveţe una dintre cele cinci meserii: tâmplar, tencuitor, cusător, lăcătuş instalator tehnică sanitară şi sudor. Dura­ta studiilor durează 2-3 ani. Şi ca să nu zică cineva că sunt pornit să înfloresc lucrurile vizavi de nivelul înalt de instruire în cadrul acestei instituţii, am să spun că aproape 90 la sută dintre absolvenţii ei îşi găsesc ime­diat un loc de muncă. Aceasta în timp ce în alte şcoli profesionale din ţară nivelul de angajare a absolvenţilor de abia se ridică la 70 la sută. Totuşi, în ciuda faptului că ma­joritatea absolută a absolvenţilor şcolii sunt antrenaţi în câmpul muncii, pe Aliona Albu o încearcă un sentiment de regret, deoarece cei mai mulţi dintre foştii elevi se angajează cu precădere peste hotare, adică se alătură părinţilor, rudelor care muncesc în străină­tate.

 

Proiecte externe pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor

 

De ce nivelul de instruire în cadrul şco­lii profesionale din oraşul Rezina, mai ales pe anumite meserii, precum cea de lăcătuş instalator, este unul dintre cele mai perfor­mante din reţeaua de şcoli profesionale din ţară? În primul rând, datorită faptului că se reuşeşte atragerea unor finanţări externe. Bunăoară, mulţumită aplicării unui proiect finanţat de Austria, a fost amenajat un la­borator pentru elevii care studiază meseria de lăcătuş instalator. Doar pentru procura­rea utilajelor moderne, cu banii din proiec­tul austriac, s-au cheltuit 25 de mii de euro. Astfel încât administraţiei şcolii nu i-a rămas altceva de făcut decât să se implice în repara­ţia încăperii cu această destinaţie. În afară de aceasta, profesorii şcolii au mers în Austria, tot pe cheltuiala acestei ţări, pentru a studia metodele avansate de pregătire a specialişti­lor din domeniile respective.

 

Lipsa mijloacelor bugetare şi zgârcenia patronilor afectează calitatea instruirii

 

În acelaşi timp, Aliona Albu acceptă fap­tul că nivelul de pregătire a specialiştilor în ţara noastră lasă de dorit. Motiv pentru care, deseori, agenţii economici acuză cali­tatea proastă a educaţiei, calificarea joasă a tinerilor specialişti. Însă dânsa nu ezită să contraatace, spunând că, de fapt, şi agenţii economici sunt vinovaţi de instruirea slabă a viitorilor meseriaşi. Aceasta pentru că pa­tronii nicicum nu se implică în procesul de pregătire a specialiştilor, nici chiar pentru întreprinderile lor. Se zgârcesc să aloce bani pentru instruirea de calitate a viitorilor lor angajaţi. De pildă, în localitate funcţionea­ză două fabrici de confecţii, iar 50 la sută dintre angajaţii acestor două întreprinderi sunt foşti elevi ai Școlii profesionale din oraşul Rezina, care au studiat meseria de cusător. Însă nici una dintre aceste fabrici nu a pus la dispoziţia şcolii măcar o maşină de cusut mai modernă, pentru ca elevii să se deprindă a munci la ele încă în vremea studiilor.

Ce ar trebui să se schimbe în sistemul de pregătire a specialiştilor din ţară, pentru ca, imediat după absolvirea şcolii, a facultăţii, elevii, studenţii să devină nişte lucrători de o calificare înaltă, să poată face față tehno­logiilor avansate şi utilajelor moderne? Ali­ona Albu crede că trebuie să pornim de la calitatea de instruire a cadrelor didactice, a maiştrilor, prin desăvârşirea procesului de formare continuă şi doar după aceasta să mizăm pe asigurarea materială a procesului de instruire, care contează foarte mult, desi­gur, deoarece în lipsa materialelor didactice nu poţi garanta nivelul adecvat de instruire. Din păcate, spune dumneaei, din sursele bugetare se alocă prea puţini bani în acest scop, cam în proporţie de 12 procente.

 

Pregătirea specialiştilor în bază de contracte cu agenţii economici

 

Mai grav, constată Aliona Albu, numă­rul elevilor care învaţă la Școala profesio­nală din Rezina scade în mod dramatic. În ultimii ani, cifra acestora s-a micşorat de aproape șase ori! Multe dintre camerele din căminul şcolii sunt pustii, deşi condiţiile de trai aici sunt mult mai bune chiar faţă de cele din căminele multor universităţi din ţară. O explicaţie ar fi, în opinia ei, situaţia demografică în ţară, iar alta ţine de insufi­cienţa de finanţe alocate de stat. De obicei, numărul doritorilor de a studia o meserie depăşeşte posibilităţile financiare ale statu­lui. De aceea, directoarea Școlii profesiona­le din oraşul Rezina vine cu o soluţie ce ar putea remedia starea de lucruri, şi anume ca agenţii economici să se implice financiar în pregătirea specialiştilor, prin încheierea unor contracte de colaborare cu şcolile pro­fesionale.