Strategia Națională privind Ocuparea Forței de Muncă pentru perioada 2017-2021 este supusă dezbaterilor publice. Documentul abordează creşterea nivelului de ocupare formală care să asigure sporirea veniturilor populaţiei, îmbunătăţirea nivelului de trai şi reducerea durabilă a sărăciei, crearea oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi, pentru grupuri vulnerabile în angajarea în câmpul muncii şi dezvoltarea profesională, dar și consolidarea legăturii între piața muncii și sistemul de formare profesională pentru competențe și calificări mai bune. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) pentru perioada 2017 – 2021, elaborată și supusă acum dezbaterilor publice.
Legalizarea muncitorilor neoficiali
O altă propunere este de a legaliza muncitorii neoficiali. Este vorba despre profesioniștii care prestează servicii pe cont propriu, care ar putea fi obligați să-și acrediteze activitatea prin obținerea unei licențe.
În această categorie se înscriu întreprinzătorii independenți (vânzătorii ambulanţi, taximetriştii particulari etc.), liber-profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), zilierii ocazionali și agricultorii individuali.
„Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali constituie marea majoritate în ocuparea informală, care, la rândul ei, atinge cam 30% din ocuparea totală în agricultură, construcții, servicii. Aceștia sunt în mod deosebit afectați de condiții de muncă precare și cad în afara incidenței legislației muncii care nu reglementează pe deplin formele non-standard de muncă cu privire la lucrul sezonier, pe termen scurt, la domiciliu etc., perpetuându-se astfel relații de muncă informale”, au constatat autorii documentului. Ei au menționat, în context, că schimbarea legislației în acest domeniu este necesară, inclusiv pentru a diminua fenomenul de muncă neoficială.
Salariații, urmăriți online
O altă măsură propusă de autorii proiectului se referă la monitorizarea statutului și a numărului de angajați de către autorități cu ajutorul tehnologiilor informaționale. „Se are în vedere crearea unei baze de date care va avea ca scop ținerea în evidență a tuturor salariaților. Totodată, se are în vedere asigurarea conexiunii între baza de date a mai multor organizații, cum ar fi Casa Națională de Asigurări Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratul Fiscal, Inspectoratul de Stat al Muncii, ca să se vadă și să urmărească persoana. Să vadă dacă o anumită persoană care lucrează are contract de muncă sau nu”, a explicat pentru moldnova.eu Anna Gherganova, șefa Direcției politici ocupaționale a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF).
Totodată, Ministerul Muncii își dorește crearea unei
baze de date statistice și analitice pentru a realiza prognoze și politici adecvate timpurilor de azi de pe piața muncii.
Cum reducem șomajul?
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) au propriile propuneri pentru acest domeniu. Aceștia își doresc schimbarea mecanismului de finanțare a fondului agenției nu doar pentru oferirea ajutoarelor de șomaj, dar și prin alocarea banilor pentru pregătirea specialiștilor.
Datele ANOFM arată că Republica Moldova se numără printre țările cu cea mai mică rata de ocupare a forței de muncă din regiune.
Potrivit documentului, implementarea corectă a Strategiei va contribui la creșterea ratei de ocupare de la 40% până la 44% până în 2021, iar rata de ocupare formală va spori, de asemenea de la 65,2% la 67,5%.
Numărul tinerilor angajați, în scădere
Numărul tinerilor angajați oficial este în scădere constantă, potrivit documentului. Datele statistice arată că inactivitatea şi şomajul sunt caracteristice într-o măsură mai mare pentru persoanele mai tinere, în vârstă de 15-24 de ani. „De regulă, tineretul este mai puţin prezent pe piaţa muncii, deoarece o mare parte din acesta este încadrat în sistemul de învăţământ. Pe de altă parte, ponderea mică a tinerilor din totalul populaţiei ocupate este determinată şi de dificultăţile cu care se confruntă aceştia în procesul de angajare, în special, din cauza cerinţelor angajatorilor privind experienţa în muncă și a competenţelor pe care aceştia le deţin, dar și necorespunderea ofertelor de muncă cu așteptările acestora”, se mai precizează în document.
Sărăcia, mai mare la sat
Referindu-se la calitatea vieții, potrivit autorilor documentului, nivelul sărăciei din mediul rural este de 7,5 ori mai mare decât în mediul urban, rata sărăciei fiind de 16,4%, comparativ cu 2,2% în oraşele mari şi de 8,4% în oraşele mici. În pofida faptului că rata sărăciei în spațiul rural a avut tendinţa de scădere, numărul persoanelor de la sat aflate sub pragul sărăciei a fost de peste 335 de mii sau circa 80% din totalul săracilor din Republica Moldova. Sărăcia din mediul rural este cauzată, în mare măsură, de lipsa oportunităţilor de angajare.
Persoanele cu dizabilități, discriminate
Persoanele cu dizabilități se confruntă cu fenomenul de discriminare și excluziune de pe piaţa muncii, iar gospodăriile cu persoane cu dizabilități au venituri mai mici, arată același document. Conform datelor ANOFM, în 2015 au fost înregistrate, cu statut de şomer, 598 de persoane cu dizabilităţi, din care 220 de persoane au fost plasate în câmpul muncii. Totodată, multe persoane nici nu încearcă să fie prezente pe piaţa muncii, asigurându-şi nivelul de trai doar din transferurile sociale modeste oferite de către stat. Acelaşi lucru se poate spune şi despre alte categorii defavorizate de persoane, precum cele de etnie romă, persoanele eliberate din penitenciare, victimele traficului de fiinţe umane etc.
Propunerea sindicatelor
Proiectul Strategiei a fost examinat și de către Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care a venit cu recomandările de rigoare care ar trebui incluse în viitorul document.
Printre recomandările sindicaliștilor se numără perfecţionarea cadrului legal în scopul elaborării mecanismelor de stimulare a investiţiilor în activităţi antreprenoriale şi de creare a noilor locuri de muncă, mai cu seamă în sectorul rural şi pentru categoriile defavorizate de pe piaţa forţei de muncă, dar și sporirea accentului pe măsuri active în promovarea politicilor pe piaţa forţei de muncă, inclusiv prin antrenarea temporară a şomerilor în muncă.
De asemenea, sindicatele propun racordarea programelor de studii din sistemele de învăţământ profesional tehnic şi cel superior la cerinţele pieţei forţei de muncă şi în baza standardelor ocupaţionale, îmbunătăţirea sistemului de orientare profesională a tinerilor, dar și elaborarea mecanismelor de recunoaştere a calificărilor lucrătorilor obţinute în mod non-formal.
Totodată, sindicatele propun să fie perfecționat mecanismul de înregistrare şi evidenţă a contractelor individuale de muncă încheiate între salariaţi şi angajatori, înăsprirea sancţiunilor pentru utilizarea muncii nedeclarate și perfecţionarea mecanismului de asigurare individuală în sistemul de asigurări sociale de stat.
Mai mult, CNSM consideră oportun ca la elaborarea viitoarei Strategii de ocupare a forţei de muncă să se ţină seama de acţiunele pe care Guvernul Republicii Moldova şi le-a asumat prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, precum şi a noului Program de Ţară prvind Munca Decentă pentru anii 2016-2020.