Peste 160 de mii de angajați nu au lucrat deloc în trimestrul doi

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra situației pe piața muncii din R. Moldova a fost unul critic. Numă­rul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat de­loc în trimestrul II, s-a cifrat la peste 160 de mii, fiind în creștere de opt ori în comparație cu trimestrul II al anului trecut. Datele au fost publi­cate de BNS.

Creșterea numărului acestor persoane a fost cauzată, în proporție de peste 70 la sută, de restricțiile impuse în legătură cu COVID-19. Acest motiv a fost invocat de peste 160 de mii de persoane. Principalele motive ale absenței temporare de la lo­cul de muncă au fost concediile neplătite, staționarea activității întreprinderii, șomajul tehnic și concediile de odihnă anuale.

În distribuția pe sexe, bărbaților le re­vin peste 45 la sută din totalul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat din cauza pandemiei, iar femei­lor, respectiv, 54,9%. În repartizarea după mediile de reședință, localitățile urbane formează 60,6%, iar cele rurale, respectiv, 39,4%.

În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei, majoritatea absolută, de 85%, revine salariaților. Restul de 15% care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea o formează grupa celor care activează pe cont propriu.

Dacă ar fi să repartizăm absențele de la locul de muncă după activitățile eco­nomice, rezultă că ponderi mai mari au fost înregistrate în activitățile de comerț – 18,2%, urmate de industrie – 16,7 la sută, învățământ, cu 14,8%, activități de cazare și alimentație publică, construcții etc. – în jur de 8%.

Comerțul deține întâietatea la absențele forțate ale salariaților

Totodată, după tipurile de absențe, în industria prelucrătoare predomină conce­diile fără plată – 39,2% și șomajul tehnic – 37,8%. În comerț predomină staționarea activității – 31,3 la sută și, respectiv, con­cediile fără plată, 29,4%. De asemenea, în activități de cazare și alimentație publică predomină concediile fără plată – 46,4 la sută, iar în învățământ – concediile de odihnă cu o pondere de 51,3%.

Munca la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu, în trimestrul II al anului curent, a fost de peste 55 de mii de per­soane, în creștere considerabilă, mai mult de zece ori, față de aceeași perioadă a anului trecut, când au fost 4,7 mii. Majori­tatea absolută a creșterii s-a datorat efec­telor restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Printre acestea, fiecare a treia persoană a declarat că numărul orelor lu­crate la domiciliu pe săptămână a fost de 40 de ore și mai mult, iar la două din trei persoane numărul orelor lucrate la domi­ciliu pe săptămână a fost mai puțin de 40 de ore.

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore, cota principală revine lucră-torilor din învățământ – 61,1%, industria prelucrătoare, cu 10,1 la sută și comerț – 7,9%.

Zeci de mii de șomeri

Dacă e să ne referim la numărul șomerilor înregistrați, pe parcursul a opt luni ale anului curent, circa 60 de mii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost înregistrate la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de mun­că ale Agenției Naționale pentru Ocupa­rea Forței de Muncă (ANOFM), dintre care 34129 de persoane cu statut de șomer. Cei mai mulți dintre aceștia sunt bărbați – 51 la sută, femeile fiind în proporție de 49%. Circa 32 la sută dintre aceștia s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă.

De la începutul anului, ANOFM a în­registrat peste 16 mii de locuri vacante și peste 34 de mii de șomeri. Cele mai multe, peste două mii de locuri vacante, au fost înregistrate în Chișinău, urmat de Bălți – peste o mie și Ungheni, peste 400. La cea mai mare căutare sunt ofițerii și in­spectorii în poliție, dar și specialiștii în do­meniul sănătății.