Perspectivele mişcării sindicale din raionul Basarabeasca pe calea reformelor

Foto: vocea.md

Sindicatele din raionul Basarabeasca au doar 3600 de membri. Pare o cifră mică pentru mişcarea sindicalistă din Moldova, dar să nu uităm că şi raionul respec­tiv are cea mai mică populaţie din ţară. Dacă luăm în consideraţie eventualitatea reformei teritorial-administrative cu revenirea la judeţe, atunci Basarabeasca ar putea fi înghiţită de raioanele mai mari situate în apropiere. După reforma anului 1999, raionul intra în componenţa judeţului Lăpuşna.

După revenirea, în anul 2003, de la sistemul de judeţe la cel de raioane, la Consiliul interramural al sindicatelor din Basarabeasca nu au revenit agricultorii, care au preferat să rămână în cadrul sindi­catelor din Cimişlia. Aşa sau altfel, aderarea reprezentanţilor organi­zaţiei de ramură „Agroindsind”, care au decis să rămână în gestiu­nea vecinilor, nu ar fi jucat un rol mare, dat fiind că ei sunt foarte puţini, doar 46 de producători agricoli. Între timp, una din cele mai mari probleme, care stă în faţa sindicatelor din Basarabeasca, este lipsa, pe parcursul mai multor ani, a reprezentanţilor patronatelor – cea de-a treia parte în negocierea şi soluţionarea problemelor vitale ale lucrătorilor.

Retribuţia muncii – la limita de jos

Marea parte a membrilor de sindicat ai raionului Basarabeas­ca sunt lucrători ai Căii Ferate. Aceştia constituie două mii la nu­măr. La Nodul de cale ferată de la Basarabeasca muncesc şi locuitori ai altor raioane, astfel încât sindi­caliştii sunt nevoiţi să conlucreze în căutarea soluţiilor pentru mai multe probleme nu doar cu autori­tăţile locale, dar şi cu cele din alte raioane de sud.

Lipsa celui de al treilea partener face mai dificil dialogul social

Problema cea mai importantă care stă în faţa sindicatelor o con­stituie salariile mici. Nici supli­mentele prevăzute de contractul colectiv de muncă nu pot contribui substanţial la formarea unei retri­buţii acceptabile. Drept urmare, e mare şi fluctuaţia de cadre. Ar fi complicat să spunem care sunt preferinţele celor care pleacă în căutarea unei bucăţi de pâine – în vest sau în est, cert este că exodul populaţiei din raion a căpătat un caracter de masă. Unii revin eşu­ând în căutările unui câştig decent în afara ţării, fiind nevoiţi să accep­te condiţiile inechitabile oferite de patroni şi nivelul redus de salariza­re. Nu prea au de unde alege – ori salarii mici, ori deloc.

Potrivit preşedintelui Consiliu­lui interramural Basarabeasca, Ni­colai Nicolaev, locuitorii unei părţi considerabile din zona de sud a ţă­rii se află într-o situaţie disperată.

„Pe segmentul Leova–Cantemir, mai ales în localităţile situate de la Cahul până la Giurgiuleşti, oame­nii, dacă nu pleacă peste hotare, nu mai au unde face un ban în satele lor. Aşa că ei se resemnează şi ac­ceptă aceste salarii mici pentru a câştiga ceva şi a întreţine familiile. Alte soluţii nu au”, spun ei.

Această situaţie tristă legată de lipsa unui venit decent se resimte pe toate dimensiunile, nu doar la calea ferată, dar şi în alte domenii. De exemplu, anul trecut, în raion a fost efectuat un studiu, ale cărui re­zultate s-au dovedit a fi de groază. Astfel, în ultimii trei ani, numărul elevilor din instituţiile şcolare – li­cee, gimnazii – s-a redus cu 660 de copii. Este egal cu numărul de elevi dintr-o şcoală întreagă!

Pleacă lumea în vârstă, pleacă tineretul, unde mai pui că ultimii „fug” nu doar peste hotare, dar se stabilesc cu traiul în alte raioane ale ţării. Apropo, ei tind să plece nu atât spre zona de centru a țării, fiindcă pentru studiile pe bază de contract în capitală nu îi ține buzu­narul pe părinții lor. Astfel, ei pre­feră alte orașe unde sunt instituții de învățământ superior și unde poți face studii care să nu afecteze prea mult bugetul familiei. Tinerii aleg Comratul, Tiraspolul, căci și acolo sunt universități de stat, in­clusiv cu profil medical și agricol. Opțiunea tinerilor pentru centrul din Găgăuzia și din Transnistria de multe ori este determinată și de limba de studii, or pentru mai bine de jumătate dintre locuitorii raio­nului Basarabeasca rusa este limba maternă.

Refluxul natural al sindicaliștilor

Din cauza migrației populației, care a atins cote importante, com-ponența numerică a sindicatelor, de asemenea, se modifică, redu­cându-se, de fapt. „Numărul mem­brilor de sindicat e mai mic nu din cauza că lumea pleacă, fiind nemulțumită de prestația sindi­catelor, ne explica Nicolai Nicola­ev. Are loc o descreștere naturală, generată de reducerea numărului de salariați. Oamenii își prezintă demisia, pleacă undeva, se pensio­nează, iar în locul lor nu se anga­jează nimeni. În plus, bunăoară, în domeniul transportului ferovi­ar, există indicația de a nu angaja persoane noi”. Totodată, cei care rămân la locul de muncă nu se grăbesc să părăsească sindicatele, respectiv, liderii sindicali din raion nu sunt prea îngrijorați de faptul că nivelul de încredere față de sindi­cate s-ar fi redus.

„Se întâmplă că și membrii de sindicat se gândesc în felul urmă­tor: deja de cinci ani nu am bene­ficiat de vreun bilet, deci hai să ies din sindicatul ăsta. Însă dacă le spunem următoarele: dacă ești membru de sindicat doar ca să be­neficiezi de bilete, atunci, ia zi, ce crezi despre contractul colectiv de muncă? Dacă ai de gând să renunți la calitatea de membru de sindicat doar din cauza că nu ți-a fost oferit un bilet sau pentru că nu vrei ca, în conformitate cu Codul muncii, să-ți fie reținut unul la sută drept cotizație de membru, atunci trebu­ie să înțelegi că nu vei beneficia nici de condițiile contractului colectiv de muncă. În acest caz, persoana deja se gândește că nu mai merită să plece doar din cauza unui bilet”, spune Nicolai Nicolaev.

Foto: vocea.md

Oricum, biletele de tratament balneosanatorial și cele pentru ta­berele de vară sunt repartizate. Bu­năoară, pentru angajații Nodului feroviar Basarabeasca sunt distri­buite până la 110 bilete. Feroviarii au și propriul spital la Chișinău, unde unele secții sunt dotate cu echipamente medicale mai perfor­mante decât în instituțiile medicale de nivel național.

O problemă cu adevărat gravă în activitatea sindicatelor din raionul Basarabeasca este lipsa celui de al treilea partener din cadrul dialo­gului social. Deja de mai mulți ani, sindicaliștii încearcă să convingă lumea de necesitatea încă a unui interlocutor în cadrul comisiei. Deocamdată, fără succes. Potrivit lui Nicolai Nicolaev, el personal a abordat acest subiect de mai mul­te ori în discuțiile cu Leonid Ce­rescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Mol­dova. Domnia sa mai menționează că „parcă reușisem să ajungem cu discuțiile pe ultima sută de metri, dar n-a fost să fie”.

„Regulamentul cu privire la cre­area comisiei tripartite permite ca Patronatul, să desemneze, printr-o dispoziție, în cadrul asociației un reprezentant din partea angaja­torilor din raionul Basarabeasca, însă guvernarea s-a schimbat, dar problema a rămas nesoluționată. Scopul final nu a fost atins. Pe când în realitate este o problemă serioa­să, întrucât cel care muncește se pomenește marginalizat. Iată de ce este important ca la nivel raional să activeze o comisie tripartită care ar fi preocupată de salariați, de condițiile în care muncesc aceștia. Anume acest lucru vom încerca să-l obținem”, a conchis președintele Consiliului interramural al sindi­catelor din Basarabeasca.