În Republica Moldova, fiecare al patrulea locuitor are 60 de ani și peste. La începutul anului curent, populația vârstnică a ajuns la peste 600 de mii de persoane, ceea ce înseamnă puțin peste un sfert din total și confirmă un nivel înalt de îmbătrânire demografică.
Statisticile relevă și alte tendințe importante: femeile trăiesc mai mult, dar au pensii mai mici decât bărbații, bolile aparatului circulator și tumorile maligne afectează tot mai mulți vârstnici, iar veniturile gospodăriilor în care locuiesc persoane în etate depind în mare parte de prestațiile sociale, mai ales în mediul rural. Anual, pe 1 octombrie este marcată Ziua inter-națională a persoanelor vârstnice.
Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), ponderea persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste în totalul populației, pe parcursul ultimilor cinci ani, a fost în continuă creştere, de la 22,4% la începutul anului 2021, până la 25,9% la începutul anului curent. Totodată, analizând structura persoanelor vârstnice, se constată că, în ultimii cinci ani, s-a înregistrat o creștere a ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 70-74 de ani în totalul vârstnicilor – de la 19% la începutul anului 2021, până la 22% la începutul anului 2025.
Femeile trăiesc mai mult
Datele mai arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Ele reprezintă 60% din populația vârstnică, iar coeficientul de îmbătrânire este cu aproape 7 puncte procentuale mai mare decât în cazul bărbaților. La 1 ianuarie 2025, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 de ani și mai mult a constituit 66 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață a populației în vârstă de 60 de ani, în perioada 2020-2024, a crescut cu 1,7 ani în cazul bărbaților și cu 2 ani în cazul femeilor.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2024, s-au înregistrat 11,2 mii cazuri de tumori maligne, circa 74% din acestea au revenit persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste. În medie, în fiecare zi, circa 23 de persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu tumori maligne, fiind înregistrate în total 8,3 mii persoane vârstnice. La 100 de mii de vârstnici au revenit în medie 1355 de cazuri noi de tumori maligne.
Cât privește protecția socială, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul total al pensionarilor a fost de 672,7 mii de persoane, din care 529,7 mii erau pensionari pentru limită de vârstă. Valoarea medie a minimului de existență în cazul pensionarilor pentru limită de vârstă, în anul 2024, a constituit 2475 de lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 3%. Minimul de existență pentru pensionari diferă, în funcție de mediul de reședință. Astfel, pentru pensionarii din orașele mari, acesta a constituit 2822,2 lei, comparativ cu 2499,4 lei pentru cei din alte orașe și 2337,8 lei pentru pensionarii de la sate.
Piața muncii
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, în anul 2024, numărul persoanelor vârstnice (de 60 de ani și peste), active din punct de vedere economic, a constituit 98,2 mii, fiind în creștere cu 1,2% față de anul 2023 (97 de mii de persoane), ceea ce constituie 11% din totalul persoanelor active și 16,1% din populația totală din aceeași grupă de vârstă. Fiecare a cincea persoană vârstnică ocupată a lucrat în activități agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă.
