La cei 31 de ani ai săi, Angela Chişcă îşi găseşte cu greu un loc de muncă, şi asta din cauza că este o persoană cu dizabilităţi. Atitudinea angajatorilor faţă de starea ei a lăsat-o în incapacitate financiară practic de câţiva ani. Bate din uşă în uşă, încercând cu disperare să găsească un loc de muncă, ce i-ar asigura existenţa. Nimeni însă nu îi deschide, peste tot se ciocneşte de o indiferenţă totală.
Tânăra a absolvit Şcoala Internat din Hânceşti, după care cu succes a absolvit şi Colegiul Naţional de Construcţii. Iar atunci când a văzut că această profesie nu îi oferă nicio şansă de angajare, s-a înscris la cursuri de operator de calculator, pe care la fel le-a absolvit cu succes. Ghinion însă, nici aceste abilităţi profesionale nu i-au oferit un loc de muncă stabil. Angela suferă de boala Displazie osteohondromusculară sau Sindromul „Şfarţ – Djempeli”. Asfel au diagnosticat-o medicii de la Moscova. Cu alte cuvinte, este mică de statură, având înălţimea de circa 1,40 metri. De aici, reiese, şi atitudinea negativă a angajatorilor.
„La telefon toţi îmi zâmbesc şi vorbesc frumos, cum mă văd însă parcă le cade cerul în cap”, a declarat pentru „Vocea poporului” Angela. Deși în anunțurile de recrutare a personalului, publicate pe internet, nu se interzice angajarea persoanelor cu dizabilităţi, totuşi, această categorie de cetăţeni este privită cu scepticism. Tânăra ne povesteşte că, după îndelungi căutări de a se angaja potrivit specialităţii însuşite, a renunţat şi a început să caute orice, doar să lucreze. „Am apelat la o croitorie, deşi administraţia a reacţionat la început cam straniu, totuşi, m-au angajat, însă, după două zile, m-au concediat fără să-mi explice motivul”, mărturiseşte Angela.
ANOFM vrea „să vadă” omul înainte de a-l ajuta
După acest eşec, tânăra a mers să se angajeze ca femeie de serviciu la o televiziune privată din capitală. Şi de această dată, fără succes. „Când m-au văzut, au spus că nu voi face faţă cerinţelor. S-au încurcat în declaraţii, aducând exemple vagi, precum că geamurile sunt prea înalte şi statura nu-mi va permite să le spăl”, povesteşte Angela.
Ea a mai făcut câteva încercări de angajare, care au dezarmat-o total. „Mi-am pierdut încrederea în mine, în ţara asta, în sistem şi chiar în oameni,” cu disperare ne spune tânăra. Punctul culminant însă, în toată această poveste, este faptul că Angela Chişcă, după toate încercările eşuate, a apelat pentru ajutor la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
„Când am telefonat şi le-am cerut ajutorul, s-au interesat, în primul rând, de ce nu mă pot angaja de una singură. Le-am explicat că fac parte din categoria persoanelor cu dizabilităţi fizice. Au vorbit foarte urât cu mine, m-au umilit într-un fel, când au dorit să afle dacă nu sunt bolnavă şi psihic.
Întrebări de genul, dacă vei putea lucra, dacă vei face faţă, toate adresate în cel mai jignitor mod”, mărturiseşte tânăra. Potrivit dânsei, la finalul discuţiei telefonice, cei de la ANOFM au dorit „s-o vadă”, ca mai apoi să decidă dacă o vor ajuta sau nu.
Experiment ce reflectă cruda realitate
În urma acestui caz, „Vocea poporului” a realizat un experiment. Am angajat o tânără care a telefonat la 7 companii, inclusiv la postul de televiziune la care a apelat şi Angela. La telefon, persoana a spus că are aceeaşi dizabilitate de care suferă Angela. Cinci dintre cei şapte agenţi economici au anunţat, din start, că nu doresc să angajeze asemenea persoane, celelalte companii au invitat-o pe tânăra noastră la interviu. Concluziile experimentului au demonstrat, încă o dată, cruda realitate de pe piaţa muncii din Republica Moldova.
În legătură cu acest fapt, Liuba Rotaru, preşedintele Consiliului de Femei din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, s-a arătat destul de îngrijorată. Potrivit domniei sale, cele mai afectate de fenomenul şomajului sunt femeile şi persoanele cu dizabilităţi.
Totodată, liderul sindical susţine că discriminarea persoanelor cu dizabilităţi este un fenomen care creşte de la an la an. Iar pentru a stârpi acest flagel, e nevoie de consolidarea tuturor forţelor sănătoase din societate.