Foto: libertatea.ro
Persoanele care au deficienţe de auz solicită ca posturile de televiziune din ţară să transmită cel puţin două ore de emisiuni şi buletine de ştiri zilnic, cu traducere în limbajul mimico-gestual, în loc de 10-20 de minute pe zi, cum este în prezent.
„Cum v-aţi simţi dumneavoastră, cei care auziţi perfect, dacă aţi recepţiona cu sunet doar 10 minute de informaţie pe zi, iar restul informaţiei ar fi fără sunet? V-aţi simţi discriminaţi, nu-i aşa? Exact aşa se simt persoanele cu deficienţe de auz. 10-20 de minute le înţeleg, iar restul timpului de emisie îl percep ca pe nişte tablouri. Cerem ca programele pentru surzi să fie difuzate la orele de vârf, şi nu la ora 6.00 dimineaţa, când toată lumea doarme. Totodată, solicităm ca posturile TV din ţară să difuzeze programe sociale, despre mai multe categorii de persoane cu nevoi speciale. Cerem ca la începutul emisiunii respective să fie utilizat „pătratul – urechea”, semn internaţional care arată că va urma un program pentru persoane cu deficienţe de auz. Solicităm ca în cadrul companiilor TV să fie angajaţi mai mulţi interpreţi care utilizează limbajul semnelor. Este treaba statului să găsească bani pentru pregătirea unor astfel de traducători”, a menţionat Natalia Babici, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova, în cadrul unei şedinţe a Consiliului Naţional pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, care a avut loc recent la Guvern.
Vicepremierul Gheorghe Brega, care a prezidat şedinţa, a criticat activitatea mai multor posturi de televiziune din ţară, pentru faptul că ar îngrădi accesul la informaţie al persoanelor cu deficienţe de auz. „Doar la postul public de televiziune „Moldova-1” am văzut emisiuni traduse cu ajutorul limbajului mimico-gestual. Conducerea celorlalte posturi TV se gândesc doar la bani, probabil. Bineînţeles, e profitabil să faci publicitate la alcool şi tutun, dar ei uită că în Republica Moldova există şi oameni cu necesităţi speciale, pentru care programele TV trebuie să fie accesibile. Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia”, a accentuat vicepremierul.
În alt context, Gheorghe Brega a atenţionat asupra faptului că
„la o şcoală-internat pentru elevi care au deficienţe de vedere au fost încadraţi mai mulţi copii care au vederea de 70-80%, astfel că statul cheltuie o sumedenie de bani în zadar, pentru că elevii cu astfel de vedere ar putea frecventa şi o şcoală obişnuită”.
A fost sancţionat
cineva că a refuzat
să angajeze persoane cu dizabilităţi?
Ana Moldovanu, consultant principal în Departamentul protecţie social-economică al CNSM şi membră a Consiliului sus-men-ționat, a relevat că sindicatele vor propune acordarea mai multor facilităţi pentru agenţii economici care vor angaja persoane cu nevoi speciale.
Sergiu Iurcu, şef-adjunct al departamentului respectiv, a precizat că, potrivit legislaţiei în vigoare, eschivarea sau refuzul de a rezerva locuri de muncă şi de a angaja în câmpul muncii persoane cu dizabilităţi în proporţie de cel puţin cinci la sută din numărul total al salariaţilor, pe parcursul unui an financiar, dacă, conform statelor de personal, sunt 20 de angajaţi şi mai mult, se sancţionează cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
„De fapt, câţi agenţi economici care au cel puţin 20 de angajaţi au plasat în câmpul muncii persoane cu nevoi speciale, câţi au fost sancţionaţi pentru că au refuzat să angajeze persoane cu dizabilităţi? Vreau să văd o statistică reală în acest sens”, a menţionat Sergiu Iurcu.
În cadrul şedinţei Consiliului Naţional pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi a fost prezentat şi Raportul pe ţară privind implementarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu nevoi speciale, raport care a fost prezentat la şedinţa Comitetului ONU privind persoanele cu dizabilităţi, care a avut loc recent la Geneva.
