27 iunie 2022
Chisinau
Social

Pentru sănătatea lor se roagă întregul neam

Loading
Social Pentru sănătatea lor se roagă întregul neam
Pentru sănătatea lor se roagă întregul neam

 

 

batrini

Foto: Nicu Bînzari

Despre cetăţenii noştri plecaţi în cele patru zări în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit s-a scris şi, probabil, se va mai scrie în nuanţe diferite. Ce să-i faci, viaţa stranierilor este destul de grea şi pentru ca ei să poată rezista au nevoie de carac­ter puternic şi de multă răbdare, căci capitalistul nu-ţi dă nici un cent de pomană. Dolarii, la ei, se fac prin multă muncă şi răbdare. Şi totuşi, oricare ar fi imaginea lor acolo, peste hotare, aici, în ţară lor natală, stranierii sunt cei mai iubiţi dintre moldoveni. Ei sunt adoraţi, aşteptaţi cu ograda măturată, cu casa vopsită şi cu masa întinsă ca nişte salvatori ai neamului. Pentru sănătatea lor se roagă de dimi­neaţă până-n seară tot neamul. Vestea că a venit acasă Alina, Petru sau Costel din Italia, Portugalia sau Rusia se transformă într-o adevărată sărbătoare. Probabil, e singura sărbătoare de care moldovenii se bucură cel mai mult, până la lacrimi.

 

Cea mai fericită mamă

 

Doar exemplul unei mame cât e de relevant. Mătuşa Maria, mamă a şapte copii din raionul Străşeni, a ajuns, la bătrâneţe, să trăiască cea mai fericită perioadă din viaţă. O ducea greu, însă de șapte ani, de când fiica sa Ange­la lucrează în Italia, ea a început să se bucure cu adevărat de zilele trăite.

Din banii primiţi din Italia, mătușa Maria a reparat casa, a făcut poartă nouă şi un gard de metal. Angela a mai avut grijă să-i trimită şi un televizor, o com­bină muzicală, un celular pe care îl poartă şi la muncile agricole ca să nu rateze nici un telefon de la fiică.

„Angela m-a făcut cea mai feri­cită mamă. Fără ea m-aşi fi pier­dut. Dumnezeu să-i dea multă sănătate şi noroc!”, acestea sunt cuvintele mamei Maria, pe care le împărtăşeşte la toată lumea.

Angela l-a ajutat şi pe fratele său Anatol, tată a patru copii, ca să-şi cumpere o casă. Iar în vara aceasta şi-a pus în gând să repare casa părintească, ce a început să crape pe la încheieturi de bătrâ­neţe.

 

Ce ar face bancherii fără banii stranierilor?

 

Să revenim, însă, la ideea de mai sus. Din cele relatate, s-ar pă­rea că stranierii sunt iubiţi doar de părinţi, bunici sau feciori. Gre­şit. Acest sentiment de dragoste a căpătat o răspândire largă în toate domeniile de activitate din ţara Moldovei. Bunăoară, el este împărtăşit de primari, numai că, din motive bine cunoscute, unii dintre ei nu doresc să facă acest lucru public. Primarii vorbesc cu înflăcărare despre casele ridica­te în sat, despre construcţia de mori, oloiniţe, brutării, mini-fa­brici, magazine, de plantarea de vii și livezi… Vă rog, însă, să nu-i întrebaţi pe banii cui au fost rea­lizate aceste proiecte, căci riscaţi să-i supăraţi.

Cei mai iubiţi dintre pămân-teni sunt moldovenii care mun­cesc la negru şi pentru… ban­cheri, căci pe transferurile valu­tare afacerile băncilor prosperă. Bunăoară, valoarea transferuri­lor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice (rezi­dente şi nerezidente) prin bănci­le din Republica Moldova a cres­cut, în anul 2013, cu 7,6 la sută şi a ajuns la 1 miliard 609 mln. de dolari. Înalţă rugăciuni la cer în sănătatea stranierilor şi preoţii, căci ce s-ar face ei fără cununii și botezuri.

Sentimentul de dragoste este împărtăşit şi de funcţionarii din administraţia publică locală şi centrală, din ministere şi depar­tamente, însă ei nu-şi exteriori­zează starea de mulţumire, căci ar risca astfel să rămână goi-go­luţi în faţa incompetenţei de care dau dovadă.

 

Stranierii – cei mai iubiţi dintre moldoveni

 

Din banii stranierilor, în sate­le ţării au fost cumpărate sute de case părăsite şi construite altele noi. A construi case mai înseam­nă şi crearea locurilor de mun­că. Nepotul meu, care face parte dintr-o brigadă de constructori, în doi ani are la activ vreo şapte case. Acum câţiva ani, a construit o casă în satul Voinova. Ce m-a şocat cel mai mult, în acest caz, e că stăpânii casei lucrau mătu­rători în Moscova! Comentariile cred că sunt de prisos. Se pare că această informaţie m-a marcat, căci adesea mă visez cum mătur prin jurul mausoleului lui Lenin, iar cu banii câştigaţi îmi fac repa­raţie „stil euro” în apartament.

Exemplele de mai sus, bineîn­ţeles, pot fi continuate cu miile de maşini şi apartamente cumpărate pentru scumpele odrasle, dar câţi studenţi îşi achită astăzi contrac­tele cu banii aceloraşi gastarbei­teri. Mai este un lucru, poate mai important decât cele expuse mai sus. Mamele, taţii, fraţii, surorile şi verişorii noştri care muncesc peste hotare au devenit un fel de ambasadori care, prin munca lor conştiincioasă, promovează ima­ginea Republicii Moldova în ţări­le în care muncesc. Totodată, ei au devenit şi un fel de promotori ai culturii europene la noi acasă. Probabil, aţi observat cu câtă in­sistenţă încearcă ei să ne cultive nouă, moldovenilor, atunci când revin acasă, cultura şi felul de a gândi şi a trăi al europenilor. E meritul şcolii celor mai iubiţi dintre moldoveni şi faptul că o bună parte dintre concetățenii noştri au încetat să mai dormi­teze, au devenit mai activi, mai decişi în acţiuni şi nu mai pot fi manipulaţi de politicieni atât de uşor ca altădată. Însuşi faptul că astăzi moldovenii călătoresc fără vize în ţările Uniunii Europene şi că a fost semnat Acordul de Aso­ciere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană, în mare parte, e tot meritul „stranierilor” noștri.

 

Moldova se poate dezvolta doar în cadrul UE

 

Fiind întrebat dacă în Repu­blica Moldova există posibilităţi reale ca statul să asigure cetăţe­nii cu salarii, pensii şi locuri de muncă pentru a nu fi nevoiţi să emigreze, Oleg Budza, preşe­dintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a menţionat că totul depinde de dezvoltarea economică a între­prinderilor private şi de stat şi de onestitatea cum achită impo­zitele.

„Dacă defalcările în buget nu vor fi suficiente ca să aprovizi­onăm medicina, învățământul, cultura, atunci situația poate fi scăpată de sub control. Lefurile în Moldova sunt mai mici decât în Europa, prețurile însă sunt uneori mai mari”, a declarat Oleg Budza. În opinia preşedintelui CNSM, Moldova suferă de trei maladii care ţine în cleşte sără-cia: economie informală, cifrată la 15 miliarde de lei, care împie-dică dezvoltarea țării într-o direcție corectă; lipsa de performanță a cadrelor (un specia­list bun caută condiții bune) și migrația. Cu regret, obosită să mai lupte, lumea noastră votea­ză cu picioarele şi… pur și simplu pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bun.

„Noi, sindicaliștii, punem la temelia dezvoltării un salariu bun și condiții de muncă decen­te. Din păcate, economia noas­tră încă nu poate asigura acest lux şi de aceea e foarte greu să-i convingi pe oameni să lucreze în ţară”, a specificat preşedintele CNSM.

Potrivit lui Oleg Budza, avem nevoie de cel puțin cinci ani ca să facem cât de cât atractivă ţara noastră. „Or, noi vedem dezvol­tarea țării doar în cadrul Uni­unii Europene. Altă ieșire din situația actuală nu e. Dacă nu se va schimba radical situația în diverse domenii: afaceri, justiție, social, infrastructură, putere de cumpărare etc., țara noastră nu va ieși din declinul care se resim­te”, a specificat Oleg Budza.

Duminica trecută, am trecut pe lângă casa mătuşii Maria, gardul şi poarta erau proaspăt vopsite. În ogradă am zărit o grămadă de piatră, una de nisip, alta de cărămidă… Cum se vede, Angela s-a ţinut de cuvânt. Casa părintească va fi primenită şi… o mamă va continua să se bucure de viaţă.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor