20 mai 2024
Chisinau
Social

Partenerii sociali revin la problema muncii nedeclarate, a securității și sănătății în muncă

Loading
Social Partenerii sociali revin la problema muncii nedeclarate, a securității și sănătății în muncă
Partenerii sociali revin la problema muncii nedeclarate, a securității și sănătății în muncă
gov.md

A avut loc o nouă ședință a Comi­siei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), în care s-au pus în discuție probleme vechi. Pe ordinea de zi  au figu­rat mai multe chestiuni, între care oportunitatea ratificării Convenției Organizației Internaționale a Mun­cii (OIM) nr. 156/1981 privind ega­litatea de șanse și tratament în­tre forța de muncă feminină și cea masculină, cu accent pe lucrătorii având responsabilități familiale, evaluarea implementării măsurilor de combatere a ocupării informale.

De asemenea, au fost prezentate măsu­rile incluse în Programul de ameliorare a securității și sănătății în muncă în domenii cu riscuri înalte de accidentare și îmbolnăvire pentru anii 2024-2028, proiectul Programu­lui național de reducere a muncii nedeclara­te pentru anii 2024-2025.

Au avut loc discuții și despre respectarea convențiilor colective la nivel național și ra­mural, precum și a contractelor colective de muncă.

Sindicaliștii au reiterat necesitatea inițierii procesului de ratificare a Convenției OIM nr. 156/1981, care să contribuie la îmbunătățirea situației salariaților cu responsabilități familiale.

 

Reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie

„Conform datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2023, rata de ocupare a populației de peste 15 ani în rândul feme­ilor este cu 7,4 puncte procentuale mai mică față de cea a bărbaților. Această tendință poate fi explicată prin rolul femeilor atribuit în familie, de îngrijire și creștere a copiilor și îngrijirea membrilor în etate ai familiei. Analizând prevederile legislației naționale, constatăm că la etapa actuală aceasta con-ține mai multe prevederi menite să susțină și să asigure reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie. Iar ratificarea Convenției în cauză va susține eforturile autorităților de a promova integrarea persoanelor respective pe piața muncii”, a menționat în cadrul ședinței Polina Fisticanu, șefa Depar­tamentului protecție social-economică al CNSM.

„Noi, mișcarea sindicală, considerăm că ratificarea  convenției se armonizează foar­te bine cu vectorul nostru de integrare în Uniunea Europeană și cu faptul că ne do­rim ca atât tinerii, cât și femeile, cu obligații familiale, să fie mai incluzivi pe piața muncii”, a adăugat președintele CNSM, Igor Zubcu.

gov.md

Cât privește proiectul Programului național de reducere a muncii nedeclarate pentru anii 2024-2025, sindicaliștii au ve­nit cu mai multe propuneri concrete de îmbunătățire a prevederilor documentului. Aici s-a menționat urgentarea implementării Registrului electronic al salariaților, în speci­al, în sectorul privat, care este un indicator foarte important, prin intermediul căruia orice organ de control din stat ar avea ca­pacitatea, procedând la control, să afle cine sunt persoanele angajate, în ce funcții, cu ce salariu.

De asemenea, sindicaliștii susțin creșterea numărului de inspectori de muncă, pentru a spori numărul de unități economice su­puse vizitelor și controalelor, dar și reveni­rea la stabilirea coeficienților de multiplici­tate față de salariul minim pe țară, pentru diferențierea salariilor de funcție/salariilor tarifare, precum era prevăzut anterior la pct. 21 al Hotărârii Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.

Totodată, CNSM pledează pentru rein­troducerea obligativității acordării de către angajator a permisului nominal de acces la locul de muncă pentru salariații din unitatea economică. Sindicaliștii pledează pentru in­cluderea în Program atât a acțiunilor de sti­mulare a angajatorilor de a se formaliza, cât și a sancțiunilor semnificative, care să pre­vină cazurile de evaziune fiscală și activitate nedeclarată, cum ar fi: interdicția de a parti­cipa la achiziții publice a unităților economi­ce la care au fost depistate cazuri de muncă nedeclarată, dar și privarea de dreptul de a beneficia de orice subvenții sau beneficii achitate din bugetul public național pentru o perioadă determinată de timp. Inclusiv ei consideră oportun să fie publicată lista agenților economici la care a fost depistată munca nedeclarată, pentru informarea do­natorilor și a finanțatorilor de proiecte care sunt în derulare în țară.

 

O atenție sporită trebuie acordată bolilor profesionale

 

O altă chestiune importantă de pe ordi­nea de zi a vizat măsurile incluse în Progra­mul de ameliorare a securității și sănătății la locul de muncă în domenii cu riscuri înalte de accidentare și îmbolnăvire (construcții, agricultură, industria prelucrătoare) pen­tru anii 2024-2028. În viziunea CNSM, Pro­gramul trebuie să fie adoptat printr-un act normativ la nivelul Guvernului, cel puțin. De asemenea, acesta nu ar trebui să se limi­teze doar la anumite sectoare, precum este specificat acum în denumire (construcții, agricultură, industria prelucrătoare), dar să acopere toate ramurile economiei naționale.

În aceeași ordine de idei, potrivit sindicaliștilor, o atenție sporită trebuie acordată bolilor profesionale. În proiectul Programu­lui este reflectată această problemă (număr redus de cazuri de îmbolnăviri profesionale reflectate, lipsa specialiștilor în domeniu, lip­sa unui sistem de constatare a îmbolnăvirilor profesionale, lipsa evidenței îmbolnăvirilor profesionale etc.). Mai ales că Republica Moldova a ratificat Convenția OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupațională (care vizează sănătatea la locul de muncă).

„Constatăm că în Program nu este ni­mic cu referire la implementarea Convenției OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupațională. Considerăm că trebuie prevă­zute acțiuni concrete pentru implementarea acestei convenții”, se menționează în nota CNSM asupra proiectului programului.

În cadrul ședinței CNCNC, s-a discutat și despre respectarea convențiilor colective (nivel național), a convențiilor colective (ni­vel ramural) și a contractelor colective de muncă. Sindicaliștii s-au referit la mai multe deficiențe la acest capitol. O problemă vizea­ză lipsa structurilor patronale, nefuncționarea comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel teritorial, dar și deficiențe în procesul de aplicare a convențiilor colective în diverse ramuri etc.

„Avem două convenții naționale și ramu­rale și cinci contracte colective, toate din sectorul bugetar. Vreau să spun că sunt în executare și practic se execută, dacă nu la 100%, la 90 la sută, cu siguranță, dar a rămas o restanță. La Ministerul Justiției încă nu s-a emis ordinul de formare a comisiei de nego­cieri colective de muncă la nivel de minis­ter. Au fost două demersuri din partea sin­dicatelor din serviciile publice și din partea Federației „SINDLEX”, suntem doi subiecți sindicali ca parteneri. S-a tot discutat, dar până la ziua de azi nu este un ordin în acest sens. Dacă e posibil, să fie semnat acest or­din și să fie lansată și a treia convenție la nivel ramural”, a afirmat Mihail Lașcu, preşe­dintele Federaţiei Sindicatelor din Moldova „SINDLEX”.

Sergiu Iurcu, consilier superior în De­partamentul protecție social-economică al CNSM, s-a referit la mai multe probleme semnalate la aplicarea convențiilor colective, fie că e vorba de nivel ramural, teritorial sau național. Vorbim aici de stabilirea sporurilor pentru munca prestată în condiții nefavo­rabile (reexaminarea cuantumului acestor sporuri); stabilirea sporurilor pentru vechi­me în muncă (elaborarea unor recomandări vizând calcularea vechimii în muncă ce dă dreptul la spor pentru vechime în muncă); reexaminarea Listei ocupațiilor pentru care se permite durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore, lipsa activității comisiilor ramurale conduce la lipsa controlului asupra îndeplinirii convențiilor colective ramurale, dar și multe alte probleme.

La nivel național sunt încheiate, până în prezent, 21 de convenții colective (12 de bază și nouă de modificare și completa­re). La sfârșitul anului 2023, erau în vigoare 4275 de contracte colective de muncă sau cu 132 mai multe față de anul 2022.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand