Partenerii sociali din ţara noastră se pronunţă univoc în favoarea instituirii unor instanţe specializate în examinarea cauzelor de muncă, precum şi a creării unor comisii pentru soluţionarea prealabilă a litigiilor individuale de muncă în cadrul unităţilor. Subiectul în cauză a fost dezbătut, la finele săptămânii trecute, la un seminar, la care au participat reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate, precum şi experţi în materie din Suedia.
Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei „Sindicons”, structură care a organizat seminarul în cauză, a menţionat că în ţara noastră se discută de foarte mult timp despre necesitatea de a fi constituite tribunale ale muncii, după exemplul mai multor state ale Uniunii Europene. Mai mult, noua platformă a dialogului social care a fost semnată în anul curent prevede în mod expres acest lucru.
„Am vrea ca cererile în judecată ce se referă la cauze de muncă să fie examinate cât mai profesionist şi operativ. În acelaşi timp, odată cu semnarea noii platforme a dialogului social, sperăm că reprezentanţii Guvernului vor avea o poziţie mai constructivă faţă de această problemă”, a remarcat preşedintele „Sindicons”.
Insistenţa sindicatelor
La rândul său, Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a accentuat că, în 2003, în procesul de elaborare a Codului muncii, în proiectul acestuia a fost prevăzută instituirea de tribunale ale muncii. Din motive neclare însă, la etapa adoptării documentului, aceste propuneri au fost excluse.
Sindicatele au insistat în repetate rânduri pe lângă Guvern şi Parlament asupra instituirii instanţelor de judecată specializate în soluţionarea litigiilor şi conflictelor de muncă. La toate demersurile înaintate, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au răspuns că acest lucru nu este oportun, pornind de la specificul sistemului judecătoresc din ţara noastră, dar şi de la lipsa mijloacelor financiare necesare.
„Analizând situaţia referitoare la conflictele şi litigiile de muncă, reprezentanţii CNSM rămân şi în continuare ferm convinşi că instituirea instanţelor de judecată specializate, de tipul tribunalelor muncii, pentru soluţionarea acestor cauze, este o prioritate esenţială. Tribunalele vor contribui la eficientizarea sistemului juridic naţional, precum şi a procesului de reformare a justiţiei, care este menit să îmbunătăţească, inclusiv practicile de soluţionare a litigiilor şi conflictelor de muncă”, a declarat vicepreşedintele CNSM.
Totodată, Petru Chiriac a argumentat că instituirea tribunalelor de muncă ar fi benefică atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori. Or, tergiversarea la nesfârşit a soluţionării litigiilor de muncă dăunează afacerilor şi aduce prejudicii tuturor persoanelor antrenate în relaţii de muncă.
„Noi credem că specialiştii în domeniu vor conştientiza importanţa solicitării noastre şi această instituţie va fi creată şi în Republica Moldova, iar tribunalele muncii vor servi la soluţionarea litigiilor şi a conflictelor de muncă”, a concluzionat vicepreşedintele CNSM.
Specializarea, necesară
Victor Puşcaş, fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a subliniat, în cadrul aceluiaşi seminar, că, dacă dorim ca în ţara noastră să avem o justiţie eficientă, operativă şi care să facă faţă standardelor europene, este necesar să fie adoptate un şir de măsuri instituţionale. În acest context, instanţele specializate în examinarea litigiilor de muncă sunt absolut necesare.
În prezent, ţara noastră dispune de cadrul legislativ necesar pentru crearea acestor instanţe. În acest sens, există trei modele care ar putea fi urmate. Este vorba în primul rând despre modelul de specializare a judecătorilor în instanţele existente, cel de creare a instanţelor specializate, precum şi de instituire a unor sisteme specializate.
Ţara noastră dispune în prezent de instanţe de drept comun şi, din momentul instituirii celor specializate, o parte din competenţe vor fi preluate de acestea, iar volumul de lucru al celor dintâi s-ar micşora. Astfel, cheltuielile enorme, cu care este speriată societatea, nu vor fi necesare. Totodată, prin specializarea judecătorilor şi delimitarea competenţelor, activitatea lor se va îmbunătăţi, iar justiţia va deveni mai eficientă.
Este important să se conştientizeze că baza tuturor reformelor este cea din sistemul judiciar şi că numai de aceasta din urmă depinde creşterea economică, dar şi protejarea adevărată a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor, a opinat Victor Puşcaş.
Practică specializată
Potrivit lui Radu Drumea, şeful Direcţiei juridice a Confederaţiei Naţionale a Pat-ronatului din Moldova, scopul agenţilor economici este de a face afaceri şi a obţine profit, iar atunci când apar litigii, angajatorul este interesat ca, aşa cum prevede legea, acestea să fie soluţionate rapid.
În practică, sunt multe cazuri când angajatorul concediază un salariat, iar instanţa decide abia peste jumătate de an că procedura în cauză nu a fost conformă legii, ceea ce cauzează pagube considerabile. Dacă aceeaşi decizie ar fi luată în decurs de o lună, salariatul ar fi restabilit în funcţie şi toţi şi-ar căuta de treabă, a constatat vorbitorul.
„Poziţia patronatelor este că ar trebui să existe o practică judiciară specializată pentru ca toţi cei implicaţi în litigii şi conflicte de muncă să cunoască soluţiile care există pentru fiecare caz în parte, iar patronul să ştie cum să aplice corect legea”, a subliniat Radu Drumea.
Poziţia ministerului de resort
Nicolae Eşanu, viceministru al Justiţiei, a remarcat că Strategia de reformare a sistemului justiţiei abordează şi problema schimbării hărţii, a structurii instanţelor judecătoreşti. Una dintre soluţiile pentru aceasta este crearea instanţelor specializate, inclusiv pentru examinarea litigiilor legate de muncă, de familie, copii etc.
„În general, salutăm crearea oricăror instanţe sau completuri de judecată specializate, deoarece, în prezent, dreptul este foarte complex şi este complicat ca un singur judecător să dispună de cunoştinţe excelente în toate domeniile. De aceea, scopul final este asigurarea specializării”, a menţionat Nicolae Eşanu.
În prezent, majoritatea judecătoriilor de primă instanţă au câte patru-cinci judecători care examinează toate cauzele penale, civile, administrative. Consolidarea hărţii judecătoreşti va permite să fie soluţionată şi această problemă în măsura în care instanţele vor avea un număr mai mare de judecători şi în acest fel se va putea pune problema creării completurilor specializate. Cât priveşte crearea unor instanţe total separate, este o problemă mai complicată, a remarcat viceministrul Justiției.
„Noi suntem gata să studiem şi promovăm propunerile privind crearea tribunalelor muncii în măsura în care vor exista argumente solide”, a concluzionat Nicolae Eşanu.
Protecţia salariaţilor
În prezent, deşi Republica Moldova are o legislaţie a muncii suficientă, mai mult sau mai puţin adaptată la actele internaţionale la care ţara noastră este parte, în practică, jurisdicţia muncii nu-şi realizează pe deplin funcţia sa de bază de protecţie a salariaţilor.
Potrivit vicepreşedintelui Federaţiei „Sindicons”, Oleg Mîrleanu, principalele motive ale acestei stări de lucruri sunt: volumul mare de muncă al judecătorilor, lipsa unei specializări în domeniul muncii a magistraţilor şi avocaţilor, cunoaşterea insuficientă a drepturilor de către salariaţi, un nivel scăzut de încredere în justiţie.
Un studiu efectuat recent a arătat că majoritatea judecătorilor din ţara noastră susțin ideea specializării, care ar duce la îmbunătățirea calității și eficienței activității instanțelor judecătorești.