Partenerii sociali discută propuneri de combatere a muncii informale

Factorii de decizie guvernamentali afirmă că sunt dispuşi să dea curs propunerilor de combatere a muncii informale, înaintate de repre­zentanţii salariaţilor şi ai angajatorilor, la o recentă şedinţă a Comi­siei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. Propunerile în cauză vor trebui expuse, însă, în mod repetat, la o altă şedinţă, care ar urma să fie organizată în timpul apropiat.

 

„Noi suntem conştienţi că munca la negru a fost şi este un „satelit” al economiei de pia­ţă. Cu toate acestea, este necesar ca partene­rii sociali să-şi conjuge eforturile pentru a lua şi ţine sub control fenomenul în cauză şi a nu permite aceste încălcări grave”, a menţionat Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.

În 2014, au fost semnalate trei accidente de muncă, în care un lucrător fără forme le­gale a decedat, altul s-a ales cu traumatisme grave, iar al treilea – cu incapacitate tempo­rară de muncă, a specificat Dumitru Stăvilă.

„Este foarte dificil să le fie asigurate drep­turile persoanelor respective. Raporturile de muncă trebuie constatate doar de instanţa de judecată, pentru ca inspectorii de muncă să poată cerceta accidentele”, a constatat di­rectorul Inspectoratului de Stat al Muncii.

 

Numărul de accidente de acest fel, depistate în anii  precedenţi,  a fost mai mare

 

Multe dintre acţiunile incluse în Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru” nu au fost realizate, a remarcat la ace­eaşi şedinţă Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Acestea se referă, în primul rând, la abi­litarea unei autorităţi publice cu dreptul de a înregistra şi ţine evidenţa contractelor in­dividuale de muncă, încheiate la întreprin­derile micro şi mici, cu un efectiv de până la 20 de persoane, din sectorul privat. O altă acţiune ar fi trebuit să rezide în ţinerea evi­denţei, păstrarea şi efectuarea înscrierilor în carnetele de muncă.

De asemenea, nu au fost elaborate reco­mandări despre aplicarea unor forme efici­ente de salarizare în cadrul sistemelor neta­rifare, printre care să se numere şi criteriile tip de evaluare a performanţelor personale. Nu a fost pusă în circulaţie nici noţiunea de salariu mediu la nivel de ramură pe oră, obli­gatoriu pentru toate unităţile.

 

Măsuri necesare

 

Sindicatele au un rol aparte în combaterea acestui fenomen şi, pentru viitor, îşi propun să întreprindă un şir de acţiuni. Astfel, în iu­lie-august, CNSM, cu susţinerea Biroului In­ternaţional al Muncii cu sediul la Budapesta, va desfăşura la unităţile unde activează orga­nizaţii sindicale un sondaj de opinie privind angajarea informală.

De asemenea, CNSM propune ca, în luna curentă, prin intermediul echipelor multi­disciplinare, să fie organizate raiduri inopi­nate la 20-30 de întreprinderi din diferite sectoare ale economiei.

Rezultatele acestor controale ar urma să fie discutate în cadrul Comisiei tripartite şi publicate în mass-media, iar cazurile cele mai grave – raportate organelor competente pentru a lua măsuri conform legislaţiei în vi­goare.

În acelaşi timp, CNSM va continua, prin intermediul inspectorilor sindicali de mun­că, să informeze şi să acorde asistenţă sala­riaţilor care se confruntă cu probleme legate de achitarea salariilor „în plic” şi de munca „la negru”.

 

Bătaie de joc!

 

Boris Rojnevschi, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor şi Drumari­lor, a menţionat că, anul trecut, la o şedinţă a Comisiei tripartite, s-a menţionat că, la o bună parte din întreprinderi, în documente­le contabile sunt trecute pentru toţi angajaţii, începând de la directorul general şi încheind cu paznicul, salarii lunare de 1400 de lei. Mai târziu, acestea au fost majorate până la 1650, iar recent – până la 1900 de lei.

„Noi înţelegem foarte bine ce înseamnă acest lucru. Dacă, din anul trecut şi până acum, nu s-a schimbat nimic în această pri­vinţă, atunci, în calitate de membru al Comi­siei tripartite, consider că nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte combaterea salariilor „în plic”. Este o bătaie de joc!”, a apreciat Boris Rojnevschi.

La rândul său, Victor Talmaci, preşedin­tele Federaţiei „Sindicons”, a amintit că, anterior, au fost iniţiate discuţii privind asi­gurarea inspectorilor de stat ai muncii cu ves­timentaţie specială. Scopul acesteia este de a contribui la eliminarea acuzaţiilor la adresa inspectorilor că ar merge pe la întreprinderi mai mult de dragul unor înţelegeri informale cu directorii. În acelaşi timp, uniformele ar permite ca toată lumea să ştie când vine in­spectorul şi ce face la unitate.

 

Optimizarea impozitelor

 

Igor Crapivca, preşedintele Clubului oa­menilor de afaceri „Timpul”, a argumentat că, atât timp cât impozitele constituie 55 la sută din fondul de salarizare, angajatorii nu vor achita leafa conform legislaţiei în vigoa­re.

„Puneţi câte un inspector al muncii pe lângă fiecare agent economic şi aceştia totu­na vor găsi modalităţi de a eluda prevederile legislaţiei. Pentru a exista interesul de a le­galiza salariile, este necesar, în primul rând, să fie create stimulente”, a opinat Igor Cra­pivca.

În opinia sa, majoritatea agenţilor econo­mici sunt patrioţi şi înţeleg că trebuie să achi­te impozite, pentru a putea fi plătite pensiile, salariile etc. În prezent, însă, pentru fiecare mie de lei achitaţi lucrătorilor, întreprinderi­le plătesc alţi 550 de lei sub formă de impozi­te. În acelaşi timp, nivelul de productivitate nu poate fi atât de înalt încât să suporte po­vara atât de mare a plăţilor sociale.

În aceste condiţii, ar trebui să fie opti­mizat sistemul de impozitare pe unitate de marfă, lucrare sau serviciu, iar plăţile sociale s-ar majora pe seama legalizării economiei informale, a sugerat Igor Crapivca.

 

Descurajarea evaziunii fiscale   

 

Alexandru Slusari, preşedintele Federaţi­ei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară, a subliniat că, în ultimii opt ani, propunerile patronatelor de reducere a poverii fiscale asupra agenţilor economici au fost ignorate de Guvern. În consecinţă, situaţia s-a agravat constant.

Astfel, dacă, în 2007, erau 1 mln. 150 de mii de contribuabili persoane fizice în siste­mul asigurărilor sociale de stat, în prezent, numărul acestora e de numai aproximativ 800 de mii. În acelaşi timp, 350 de mii de persoane au dreptul legal să nu achite contri­buţii de asigurări sociale, iar ceva mai mult de atâtea au facilităţi la achitarea primei de asigurare de sănătate.

În opinia lui Alexandru Slusari, pentru combaterea economiei informale este ne­voie să fie stimulaţi agenţii economici care activează legal, să fie micşorată povara fis­cală, inclusiv în ceea ce priveşte retribuirea muncii. Totodată, este necesar să fie institu­ite mecanisme care ar descuraja evaziunea fiscală.

 

Duplicitatea legii

 

Ruxanda Glavan, ministru al Muncii, Pro­tecţiei Sociale şi Familiei, a admis faptul că marea majoritate a măsurilor întreprinse până acum pentru combaterea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru” nu a fost eficientă. Ministrul a fost de părere că, în aceste condiţii, s-ar impu­ne necesitatea unei modificări a sistemului fiscal în totalitate. În opinia Ruxandei Gla­van, multe dintre acţiunile de combatere a economiei informale nu au fost realizate din cauza „duplicităţii” unor prevederi ale Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Informaţii mai detaliate des­pre acest aspect, dar şi alte subiecte discutate la ultima şedinţă a Comisiei tripartite, găsiţi în următoarele numere ale ziarului.

De menţionat că şedinţa respectivă a Co­misiei tripartite a fost prezidată de premierul Chiril Gaburici, care a şi solicitat ca propu­nerile partenerilor sociali legate de această problemă să fie discutate suplimentar la o altă şedinţă.