O chestiune cu privire la intensificarea acţiunilor de combatere a fenomenului muncii „la negru” şi al achitării salariilor „în plic” a fost discutată în cadrul celei mai recente şedinţe a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. Partenerii sociali au prezentat informaţii şi propuneri care urmează a fi coordonate între părţi şi dezbătute la următoarea şedinţă a aceleiaşi comisii.
În opinia sindicatelor, în prezent, sunt necesare soluţii, poate chiar netradiţionale, care ar interesa angajaţii să rămână în ţară, iar agenţii economici să majoreze salariile, să le achite legal şi să contribuie la formarea bugetului de asigurări sociale.
„Noi pierdem forţa de muncă de o înaltă calificare. O parte a plecat deja, la fel cum părăsesc ţara şi cei care îşi încheie studiile profesionale”, a remarcat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.
Soluţii netradiţionale
Oleg Budza a adăugat că sindicaliştii sunt gata să-şi asume responsabilitatea, împreună cu reprezentanţii Guvernului şi ai patronatelor, pentru aplicarea unor măsuri deosebite ce ar duce la majorarea lefurilor şi ar soluţiona problema salariilor nedeclarate.
La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, a opinat că este necesar să se facă tot posibilul pentru ca banii acumulaţi la bugetul de stat să nu fie utilizaţi la plata pensiilor curente, ci la investiţii şi majorări salariale. În acelaşi timp, mijloacele necesare pentru pensii ar trebui colectate din contribuţii.
Sergiu Sainciuc a precizat că, în acest an, din bugetul de stat în cel al asigurărilor sociale vor fi alocate 1,4 mlrd. de lei pentru plata pensiilor. An de an, aceste costuri bugetare cresc, lucru care nu ar trebui să se întâmple.
Dânsul a propus, printre altele, ca
transferurile băneşti să fie efectuate exclusiv prin bancă, pentru a fi limitată circulaţia banilor cash, ca măsură de combatere a fenomenului salariilor nedeclarate.
Şi Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a menţionat că situaţia legată de ocuparea informală a căpătat proporţii îngrijorătoare, deşi despre ea se vorbeşte deja din 2001. Măsurile elaborate şi întreprinse pe parcurs nu au avut efect, iar în consecinţă, după furtul miliardului, un viciu foarte mare este acum economia informală din ţara noastră, a apreciat Petru Chiriac.
În context, Igor Crapivca, preşedintele Clubului oamenilor de afaceri „Timpul”, a propus să fie creat un sistem prin care agenţii economici ar fi stimulaţi să activeze legal. Unul din elementele acestuia ar fi micşorarea treptată a impozitelor, în special, a contribuţiilor obligatorii de asigurare socială de stat.
Astfel, în opinia sa, ar fi necesar ca, anual, pentru angajatorii care vor majora cu cel puţin 20 la sută fondul de salarizare să fie micşorată cu doi-trei la sută cota contribuţiilor de asigurări sociale. În acest caz, transferurile în bugetul asigurărilor sociale de stat nu vor scădea, dar va fi redusă povara fiscală şi vor creşte salariile angajaţilor.
Responsabilizare contravenţională
În context, Igor Ciloci, director adjunct al Inspectoratului de Stat al Munci, a anunţat că a fost elaborat un proiect de modificare a unor acte legislative ce stabileşte mai multe măsuri de combatere a muncii nedeclarate. Acestea includ un şir de penalităţi, dar şi instituirea răspunderii penale pentru angajatori şi responsabilizarea contravenţională a salariaţilor.
În cadrul şedinţei, au fost prezentate şi o multitudine de propuneri elaborate de membrii unui grup de lucru creat în cadrul Consiliului economic de pe lângă prim-ministru.
Vicepremierul Octavian Calmîc a anunţat că soluţionarea problemei ce ţine de combaterea ocupării informale este una din principalele priorităţi ale Guvernului şi a promis că va fi abordată cu regularitate la şedinţele Comisiei tripartite.
În cadrul aceleiaşi şedinţe a mai fost discutată situaţia din domeniul dialogului social şi proiectul Legii cu privire la comitetele sectoriale pentru formare profesională.
