Foto: curentrul.md
Debandada din sectorul bancar şi deprecierea monedei naţionale au condus la devalorizarea veniturilor salariale ale angajaţilor, a provocat valuri noi de scumpiri.
În atare circumstanţe vitrege pentru sutele de mii de membri de sindicat din ţară, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a adresat cu o scrisoare către Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, pentru a se interveni prompt pentru stoparea declinului din sectorul bancar, care conduce la înrăutăţirea drastică a nivelului de trai al populaţiei, pentru a nu se admite agravarea stării de lucruri în sistemul bancar şi, în felul acesta, integritatea depunerilor băneşti ale cetăţenilor ţării. De asemenea, CNSM a cerut conducerii Parlamentului să se întreprindă de urgență măsurile necesare pentru compensarea pierderilor pricinuite populaţiei ţării ca urmare a declinului financiar-bancar.
Conducerea forului tace mâlc
Deşi au trecut mai bine de două luni de la expedierea acestei scrisori, CNSM nu a primit răspuns nici de la Andrian Candu, nici de la vreunul dintre vicepreşedinţii Parlamentului, nici de la un alt funcţionar de rang înalt din legislativul ţării. Între timp, a devenit cunoscut că scrisoarea CNSM a fost pasată Băncii Naţionale a Moldovei, Guvernului, care, la rândul său, a readresat-o unor ministere.
Din păcate, nici Banca Naţională a Moldovei şi nici unul dintre ministerele respective nu au făcut măcar puţin efort pentru a explica ce s-a întreprins pentru a stopa declinul sectorului bancar, evitarea unor asemenea situaţii catastrofale pe viitor, întru compensarea pierderilor suportate de populaţie. Or, anume acestea au fost principalele revendicări care se conţin în scrisoarea CNSM adresată lui Andrian Candu.
BNM nu renunţă la braşoave
Astfel, Banca Naţională a Moldovei, dată drept principalul vinovat de criza bancară din ţară şi de prăbuşirea leului moldovenesc, vorbeşte despre cadrul juridic în care activează, despre obiectivul său fundamental ce ţinteşte stabilitatea preţurilor în ţară, care în ultima vreme nu se respectă, despre factorii externi care influenţează rata de schimb a valutei naţionale, despre regimuri de politică monetară. Spre sfârşitul depeşei, se dă asigurări că BNM monitorizează şi va monitoriza indicatorii pieţei valutare.
Cât valorează aceste asigurări privind monitorizarea pieţei valutare toată ţara ştie. Valuta naţională se depreciază în mod drastic în fiecare zi, miliardelor de lei li s-au pierdut urma, iar Banca Naţională a Moldovei, prin comunicatele sale de presă, ne asigura că monitorizează situaţia din sistemul bancar al ţării. Ceea ce însemna că ori nu cunoştea ce se întâmpla cu adevărat în sectorul financiar-bancar al ţării, sau, în felul acesta, îşi confirmă calitatea de complice la dezmăţul bancar și la sărăcirea populaţiei ţării?
Repetarea trădează lipsa de idei
Nici Ministerul Economiei nu se arată mai explicit în ceea ce priveşte soluţiile, măsurile pentru curmarea debandadei din sistemul bancar, instaurarea stabilităţii şi siguranţei în domeniul dat. Practic, conducerea acestui minister repetă cam tot ce a enunţat Banca Naţională. Adică, pretextează că factorii externi conduc la deprecierea monedei naţionale, explică de ce banca centrală a procedat corect pe timpul crizei bancare. Caută să-şi decline orice responsabilitate pentru eventuala majorare a tarifelor la energia termică, la gaze, indicând drept responsabilă ANRE.
Doar aşa, în treacăt, Ministerul Economiei admite că unele soluţii şi măsuri de asanare a sectorului bancar şi de prevenire a colapsului în domeniul dat ar putea fi înaintate în procesul elaborării amendamentelor la obiectivele politicii bugetar–fiscale și vamale pentru anul viitor. De unde rezultă că măsuri urgente pentru stoparea declinului financiar-bancar, după cum insistă CNSM, nu se prevăd a fi înfăptuite.
Ministerul Finanțelor își declină responsabilitatea
Poziţia Ministerului Finanţelor este cu adevărat surprinzătoare. Ca şi cum acest minister nu ar avea nici o tangenţă cu dezordinea din sistemul financiar-bancar al ţării, nici o obligaţiune pentru a interveni în vederea restabilirii stabilităţii în sectorul dat. Astfel, Anatol Arapu, ministrul Finanţelor, consideră că remedierea situaţiei în care s-a ajuns urmare a declinului financiar-bancar, şi anume deprecierea monedei naţionale, poate fi efectuată nu doar prin intermediul mecanismelor fiscale, adică prin implicarea directă a Ministerului Finanţelor, ci cu ajutorul unor instrumente cu caracter social, făcând aluzie la responsabilitatea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care, de altfel, te dă gata prin maniera sa de a se eschiva de la mesajul clar ce se conţine în scrisoarea CNSM. Ca să nu zică cineva că acest minister nu a reacţionat la scrisoare, unul dintre viceminiştri semnează o depeşă privind istoria instituirii şi aplicării ajutorului social. Nici o referință la soluţiile şi măsurile solicitate de sindicate pentru protejarea populaţiei ţării.
Sunt posibile noi şocuri financiare
Judecând după modul formal, superficial cu care a tratat conducerea Parlamentului solicitările ce se conţin în scrisoarea CNSM, lipsa de soluţii şi de măsuri concrete din partea BNM şi a unor ministere se poate de spus că criza din sistemul financiar-bancar al ţării nu are şanse să fie depăşită degrabă, lipseşte o voinţă politică în acest sens. Aşa că nu putem exclude posibilitatea unor noi şocuri financiare.
