De la începutul pandemiei COVID-19, economia informală a devenit o problemă și mai gravă din cauza constrângerilor financiare în creștere și a vulnerabilității sporite a firmelor și persoanelor care practică activități informale.
Cel puțin, aceasta relevă studiul „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei Covid-19”, realizat de Expert–Grup la cererea PNUD Moldova. Prezentarea acestuia a avut loc recent, iar la eveniment au luat parte mai mulți experți, reprezentanți ai autorităților, patronatelor, ai ONG-urilor, precum și din partea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, în persoana lui Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.
Cercetarea analizează activitatea economică și ocuparea informală a firmelor și persoanelor fizice în Republica Moldova, dinamica din ultimii ani, în special, în contextul pandemiei de coronavirus, dar și percepția populației și a firmelor privind acest fenomen.
Angajații, expuși crizei
Conform studiului, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie, circa 30% din salarii rămân nedeclarate. În perioada 2015–2020, pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde de lei până la 15 miliarde de lei anual sau de la 6,1% din Produsul Intern Brut la 7,3% din PIB. Pandemia de Covid-19 a afectat mai mult sectorul informal decât cel formal, fapt ce a dus la diminuarea ponderii locurilor de muncă informale în 2020. Acestea au scăzut de la 23,1% în 2019 la 22,4% în 2020.
„Angajații care lucrează informal sunt în mare parte expuși crizei, din cauza neasigurării lor sociale și juridice, ceea ce duce la: o probabilitate mai mare de a fi concediați și, în cazul celor rămași fără loc de muncă, este foarte dificil să obțină indemnizații de șomaj și împrumuturi de urgență sau orice altă formă de sprijin din cauza neraportării veniturilor obținute anterior”, se menționează în document.
Instruiți despre drepturile lor
Nivelul scăzut de educație financiară și conștientizare slabă a importanței impozitelor în rândul populației sunt, de asemenea, factori importanți care alimentează evaziunea fiscală, este de părere Sergiu Sainciuc.
„Evident, angajații au o capacitate redusă de a negocia cu angajatorul. Sunt puși în situații inechitabile, inegale. Noi trebuie să instruim tinerii de la instituțiile de învățământ, ca ei să cunoască legislația muncii, drepturile lor, să fie conștienți că trebuie să aibă un contract individual de muncă la angajare și să nu accepte salarii în plic, pentru că asta îi va afecta ulterior”, a menționat vicepreședintele CNSM.
Potrivit lui Sergiu Sainciuc, un alt aspect căruia autoritățile trebuie să-i acorde atenție este motivarea muncii. Dânsul s-a referit la solicitările anterioare ale sindicaliștilor, de a stabili un salariu minim egal pentru toți, nu de trei sau patru niveluri, dar și la cuantumul minim garantat în sectorul real al economiei, solicitări care deocamdată au rămas fără răspuns din partea autorităților. Aici se înscrie și un sistem atractiv al asigurărilor sociale de stat.
În concluzie, vicepreședintele CNSM și-a exprimat speranța că actualul Guvern va întreprinde mai multe măsuri și acțiuni concrete, împreună cu partenerii sociali, pentru a face față acestui fenomen, precum este munca informală și achitarea salariilor în plic.
Recomandări pentru autorități
În final, autorii studiului recomandă statului să ofere tot suportul informațional, bugetar și la nivel de politici pentru a încuraja formalizarea activităților econo-mice. Este vorba de descurajarea tran-zacțiilor în numerar, prin subvenționarea costurilor aferente instalării și operării plăților cu cardul, pentru întreprinderile mici și mijlocii, interzicerea achitării salariilor în numerar și promovarea educației financiare în rândul populației etc.
