Calitatea proastă a ocupării forței de muncă, nivelul scăzut al productivității muncii, salariile mici și vasta migrație internațională a muncii sunt principalele provocări cu care s-a confruntat piața muncii din Republica Moldova.
Datele se conțin în studiul „Impactul pandemiei Covid-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, elaborat de Consilierul ONU pentru drepturile omului în Moldova și prezentat recent.
Studiul ilustrează faptul că în toate sferele vieții, de la sănătate la economie, de la securitate la protecție socială, de la educație la muncă și de la libertatea de circulație la libertatea de exprimare, provocările s-au acutizat în timpul pandemiei. Cu toate acestea, conform datelor studiului, în ultimii ani, piața muncii a prezentat unele semne de îmbunătățire. Rata de activitate și rata de ocupare a forței de muncă au înregistrat tendințe pozitive. Creșterile au fost determinate de schimbările în ocuparea forței de muncă din zonele rurale. Bărbații au devenit mai activi decât femeile pe piața muncii, fiind atinse rate de activitate de 49,9% pentru bărbați și 42,4% pentru femei, și rate de ocupare de 48,1% pentru bărbați și 41,4% pentru femei. Șomajul a scăzut ușor în ultimii ani, dar este mai pronunțată la bărbați decât la femei.
Munca informală, problemă veche
O altă provocare cu care se confruntă piața muncii este ocuparea informală. Autorii studiului relevă că, în anul 2019, 16,8% dintre persoanele active din punct de vedere economic lucrau în sectorul informal. Potrivit acestora, Guvernul a încercat să atenueze efectele pandemiei și ale restricțiilor, dar măsurile în vigoare nu au fost aplicabile tuturor angajaților și impactul negativ al pandemiei a persistat.
„În al doilea trimestru al anului 2020, fiecare a zecea persoană cu vârsta de la 15 ani în sus a declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Dintre acestea, majoritatea absolută, peste 92%, erau angajați și 7% erau persoane care deveniseră inactive pe piața muncii din cauza pandemiei. Covid-19 a afectat populația feminină într-o măsură mai mare – 30,9%, comparativ cu populația masculină – 18,5%. Locuitorii din mediul urban au fost mai afectați – 33,3%, comparativ cu populația rurală – 17,4%”, se menționează în studiu.
S-au îngroșat rândurile șomerilor
Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în al doilea trimestru al anului 2020, a fost de peste 160 de mii. Aceasta este o creștere de opt ori față de al doilea trimestru al anului 2019. Creșterea acestui număr de persoane a fost cauzată în mare parte, menționată de peste 70 la sută din respondenți, de restricțiile impuse în legătură cu Covid-19. Alte motive ale absențelor temporare de la locul de muncă au fost: concediu fără plată, sistarea activității unității, șomaj tehnic și concediu anual. Comparativ cu al doilea trimestru al anului 2019, numărul persoanelor aflate în concediu anual a crescut de patru ori, iar numărul celor aflate în concediu fără plată și șomaj tehnic a crescut cu 90%.
Anterior, și Biroul Național de Statistică (BNS) a menționat că numărul persoanelor care au lucrat la domiciliu în trimestrul doi al anului 2020 a fost de peste 55 de mii de persoane, o creștere de peste zece ori față de aceeași perioadă a anului 2019.
Majoritatea absolută a creșterii (51.300 sau 92,3%) s-a datorat efectelor restricțiilor impuse de Covid-19. Dintre acestea, fiecare a treia persoană sau 31,8% au declarat că timpul lucrat la domiciliu pe săptămână a constituit 40 de ore și mai mult, iar două din trei persoane au lucrat mai puțin de 40 de ore la domiciliu în fiecare săptămână.
