Pacientul, între dorința de a-l mulțumi pe medic și nevoia de a-i da șpagă

Potrivit sondajului, cel mai des se achită plăți neoficiale în maternități
Foto: agora.md

Cetățenii Republicii Moldova plă­tesc anual 282 de milioane de lei drept mită pentru serviciile medi­cale. Nu sunt cifre constatate de Centrul Național Anticorupție, ci datele celui de-al doilea Barometru de opinie pe domeniul sănătății cu tema „Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS). În cadrul studiului sunt cercetate accesul la serviciile medicale spitalicești și calitatea acestora, dar și percepția populației față de asistența medica­lă în ansamblu.

Autorii studiului susțin că, în pofida așteptărilor, nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte micşorarea numărului de cazuri de plăţi efectuate direct personalului în timpul tratamentului în condiții de staţi­onar faţă de anul 2011. De menţionat că mai frecvent locuitorii din mediul rural au afir­mat că au achitat serviciile personalului din spitale (39,5%, minus 1,3 p. p. faţă de anul 2011), acest indice fiind mai înalt decât cel anunţat de locuitorii din municipiile Chi­şinău şi Bălţi (37,1%, minus 0,9 p. p) şi din centrele raionale (30,1%, + 0,1 p. p.). Cel mai înalt procentaj de pacienţi care au efectuat plăţi neoficiale au fost înregistrat în rândul respondenţilor internaţi în instituţiile de ni­vel republican (44,6%), comparativ cu spita­lele municipale (38,8%) şi raionale (34,2%).

Potrivit sondajului, cel mai des se achită plăți neoficiale în maternități, unde acestea au crescut de la 71% în 2011 până la 76,6% în 2013. A crescut și numărul pacienților care au plătit neoficial pentru intervențiile chirurgicale. Se menţine la nivel înalt cota persoanelor asigurate de CNAM care au plă­tit personalului medical din spitale (37,4%), acest indice fiind mai înalt decât cel anun­ţat de respondenţii fără asigurare medicală (33,3%). Cea mai mare sumă oferită a fost de 17.000 de lei, iar media plăților neofici­ale constituie, potrivit studiului, în jur de 1.200 de lei. În același timp, majoritatea respondenților au recunoscut că nu li s-au cerut plăți neoficiale, ci au făcut-o din pro­prie inițiativă, pentru a-l mulțumi pe lucră­torul medical.

Mita variază între câteva sute și zeci de mii de lei

„Un medic din Republica Moldova ar trebui să primească triplu decât în prezent, pentru a eradica fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate. Ne vom strădui să in­tervenim nu doar cu creşteri ale alocaţiilor publice, ceea ce este foarte complicat, dar şi cu redistribuirea prin eficientizarea utili­zării resurselor spitalicești, prin gestionarea mai bună a banilor pentru salarizare”, a de­clarat Mircea Buga, ministrul demisionar al Sănătății.

Referindu-se la fenomenul corupției, atât de intens discutat în societatea noastră, Fe­deraţia Sindicatelor „Sănătatea” a interpretat explicit diferența între fenomenul corupției și dreptul la recunoștință. „Este absolut nece­sar de a pune capăt înscenărilor de corupție organizate la comandă și de învinuiri neîn­temeiate ale lucrătorilor medicali. Mass-me­dia și nu numai califică medicina ca fiind una dintre cele mai corupte ramuri ale economi­ei naționale. Trebuie de făcut diferență între corupție și dreptul la recunoștință”, este in­dicat în recentul raport anual.

Medicina nu e coruptă prin definiție

Sindicaliștii fac trimitere la Legea pri­vind corupția și protecționismul nr. 900 din 27.06. 1996, cu modificările și comple­tările ulterioare: „Corupția este un fenomen antisocial ce reprezintă o înțelegere dintre două părți, una propunând sau promițând privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimțind sau primindu-le în schimbul executării unor anumite acțiuni funcționale, ce conțin ele­mente economice ale infracțiunii prevăzute de Codul penal”.

„În medicină nu există cazuri de extorca­re a bunurilor și banilor în masă prin apli­carea amenințării sau violenței pacienților. Prin urmare, nu este vorba despre o medi­cină coruptă prin definiție. În același timp, dreptul la recunoștință nu este legalizat nici printr-un act normativ. Acesta este un drept privat al fiecărui om și se utilizează în toate sferele economiei, prin diferite forme, inclu­siv o mulțumire verbală, un buchet de flori sau o cutie de bomboane”, este explicat în raportul Federaţiei Sindicatelor „Sănătatea” pentru anii 2010-2014.

În Republica Moldova funcționează 85 de spitale publice și private, cu o capaci­tate de 20.760 de paturi. Pe aceste paturi, anual, nimeresc puțin peste 600.000 de pacienți, ceea ce constituie circa 17 la sută din populația țării.