În timp ce populaţia de pe glob creşte continuu (acum, pe planetă trăiesc peste 7 miliarde de oameni, iar către 2050 se aşteaptă să se ajungă la aproape 10 miliarde), numărul locuitorilor din Republica Moldova, dimpotrivă, scade pe an ce trece.
În cei 25 de ani de existenţă a statului nostru, populaţia a scăzut cu peste 800 de mii de persoane. Chiar anul trecut, numărul locuitorilor din ţara noastră s-a micşorat cu peste două mii de persoane. E ca şi cum ar dispărea o întreagă localitate sătească de mărime medie.
Totuşi, potrivit Fondului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Republica Moldova este una dintre ţările cele mai tinere de pe continentul european. Aceasta pentru că ponderea populaţiei tinere constituie 25% din numărul total al locuitorilor ţării. Problema este că populaţia Moldovei îmbătrâneşte foarte repede. La momentul de faţă, persoanele în vârstă reprezintă peste 16% din numărul total al populaţiei ţării. Doar în anii 2006-2010, ponderea persoanelor în vârstă de 50 de ani şi peste a crescut de la 25,3% la aproape 28%, adică cu mai bine de doi la sută. În timp ce rata fertilităţii este sub rata de înlocuire de 2,1%.
În opinia lui Ian McFarlane, director regional adjunct al Oficiului regional al UNFPA pentru Europa de Est şi Asia Centrală, Republica Moldova, ca şi multe alte ţări, se confruntă cu o serie de schimbări semnificative în ceea ce priveşte dinamica populaţiei. De aceea, consideră el, este esenţial ca aceste ţări să dispună de capacităţi adecvate de elaborare şi implementare a politicilor într-o manieră incluzivă.
Capitalul uman al țării, între incertitudine și speranță
Deloc întâmplător, săptămâna trecută, la Chişinău, a avut loc prima şedinţă a Consiliului internaţional de asistenţă în domeniul populaţiei şi dezvoltării –Republica Moldova în cadrul iniţiativei Oficiului regional al UNFPA de a crea un panel internaţional de experţi în domeniul demografiei în Europa de Est şi Asia Centrală. Prin această iniţiativă, UNFPA îşi propune să susţină ţări precum R. Moldova, care se confruntă cu provocări demografice. Moldova a fost aleasă drept primă ţară care va beneficia de această expertiză, deoarece manifestă un interes înalt şi aplică practici în domeniul populaţiei şi dezvoltării. Un argument concludent în acest sens pentru partenerii internaţionali este existenţa unei Comisii Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare în ţara noastră.
Consiliul internaţional de asistenţă în domeniul populaţiei şi dezvoltării – Republica Moldova, a explicat Ian McFarlane, va oferi
Guvernului de la Chișinău şi Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare asistenţă şi îndrumări privind prioritizarea investiţiilor menite să dezvolte capitalul uman. În mod concret, vor fi prezentate bunele practici şi vor fi oferite recomandări privind analiza situaţiei populaţiei şi costurile–beneficiile acesteia, noul Program naţional privind sănătatea sexual-reproductivă, se vor face recomandări pentru următorul plan de acţiuni.
Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică al CNSM, prezentă la eveniment, speră că, odată cu implementarea recomandărilor Consiliului internaţional de asistenţă în domeniul populaţiei şi dezvoltării – Republica Moldova, situaţia demografică în ţara noastră se va îmbunătăţi. În această ordine de idei, dumneaei a menţionat că CNSM deja a făcut o serie de propuneri concrete menite să oprească îmbătrânirea populaţiei, printre care majorarea indemnizaţiei la naşterea copilului, schimbarea mecanismului de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani. Anume la propunerea sindicatelor, în textul Convenţiei colective naţionale nr. 2 a fost inclusă clauza potrivit căreia angajatorii sunt obligaţi să acorde femeilor însărcinate timp liber pentru examenele medicale prenatale, care se include în timpul de muncă, precum şi privind concediul paternal pentru durata de trei zile calendaristice cu păstrarea salariului mediu.