Oleg BUDZA: „Sindicatele rămân un pilon important într-un stat democratic”

La sfârșit de an, Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a făcut un bilanț al activității sindicatelor și a relevat prioritățile pentru noul an, 2015

 – Domnule preşedinte, suntem la sfârșit de an. Puteți să faceți un bilanț al activității sindicatelor pentru anul 2014? Care au fost cele mai importante evenimente?

– Eu consider drept un pas pozitiv faptul că, după eforturile depuse de sindicate, în societate au început discuțiile pe tema eco­nomiei informale. La prima etapă, sindica­tele erau împreună cu Ministerul Muncii, cu Inspecția Muncii, dar se simțea ca o voce în pustiu. Luptam, depuneam eforturi, dar nu eram auziți. Abia acum, societatea civi­lă, diverși specialiști, au început să abor­deze problema economiei informale. Doar combătând acest flagel vom putea trăi mai bine. În 2014, am văzut că pasul întreprins de CNSM privind înființarea Inspectora­tului Muncii dă roade. Rezultatul controa­lelor Inspectoratului Muncii al Sindicatelor sunt evidente. Se achită salariile restante, condițiile de muncă sunt îmbunătățite înce­tul cu încetul. Inspectoratul Muncii al Sin­dicatelor lucrează în favoarea salariaților. Este cel mai important lucru. Când primim o scrisoare de mulțumire din partea unui colectiv pedagogic sau, de exemplu, de la medicii spitalului nr. 4, unde erau rețineri la achitarea salariului, înțelegem că munca noastră nu e în zadar. Colegii de la patrona­te ne critică că noi vrem să pedepsim patro­nii. Nu-i problema noastră să-i pedepsim pe patroni. Cea mai importantă condiție e ca regulile să fie respectate de patroni. Mă refer la sănătatea în muncă, la calificarea angajaților etc. O reușită a noastră este majorarea salariului tarifar. Au fost ma­jorate salariile pedagogilor, ale medicilor, ale polițiștilor și ale angajaților din servi­ciile comunale. Majorarea nu e suficientă pentru un trai decent. Pentru că, în primul rând, noi vrem ca omul să fie apreciat după calificare și să primească un salariu de care să fie mulțumit. 45% din salariu se duce pentru procurarea produselor alimenta­re, dar asta nu e corect. Noi propunem ca TVA-ul la produsele alimentare să fie nu mai mult de 5%.

– Se știe că sindicatele desfășoară o amplă activitate de instruire, exis­tă chiar o școală în acest sens, cu­noscută nu numai în spațiul CSI…

– S-au schimbat radical unele lucruri ce țin de informare, de relațiile cu mass-me­dia și educația membrilor de sindicat prin intermediul Institutului Muncii, de aloca­rea surselor în aceste scopuri.Liderii de sindicat care nu cunosc anu­mite aspecte privind negocierea contractu­lui colectiv de muncă, diferite lucruri, nu vor avea succese la negocieri. Acum, majo­ritatea patronilor vor să aibă profit și nu-i interesează celelalte probleme, cum ar fi condițiile de muncă, securitatea și sănăta­tea la locul de muncă. Sindicalistul trebuie să fie, în primul rând, un maestru în nego­cieri, să dețină informații. Școala sindicală deja a înregistrat rezultate semnificative. Există membri activi care știu a negocia, au argumente, cunoștințele necesare. Vrem să constituim un club al absolvenților școlii sindicale, ca să comunice între ei. Acum, este o promoție foarte puternică a școlii, o consider rezerva de aur a sindicatelor. Cu amatorismul în sindicate s-a terminat. Trebuie să fii un recrutor profesionist, un negociator competent etc. Avem oameni care aduc folos mișcării sindicale, societății în ansamblu.

– Cum percepe societatea, în speci­al, sindicatele, vectorul european al țării?

– S-a simțit mai pronunțat mai ales după semnarea Acordului de Asociere. Plecările în străinătate grație pașaportului biometric au devenit mai ușoare. Dar nu este o mare victorie pentru majoritatea cetățenilor, care nu pleacă peste hotare. Pleacă cu anu­mite probleme doar 10%, celelalte 90% ră­mân acasă. Aceștia sunt vârstnicii, care au nevoie de pensii, de salarii, tineretul, care are nevoie de locuri de lucru. Principalele probleme cu care se confruntă societatea sunt investițiile de care are nevoie Moldo­va în vederea formării locurilor de muncă, calitatea personalului și garanțiile juridice. Se cer mari investiții. De asemenea, avem nevoie și de stabilitate politică. Am fost în China, o țară comunistă, dar unde vin mulți investitori. Răspunsul lor a fost că nu au nimic în comun investitorii și ideologia. Legile sunt destul de stabile la noi. O lege funcționează în medie șapte ani. Astfel, in­vestitorul poate calcula exact cât investește, de cât este nevoie pentru dezvoltare. El vine la noi dacă există stabilitate și poate să-și planifice veniturile, mi-au spus-o de multe ori chiar investitorii.

– Se discută mult în ultima vre­me despre Tribunalul muncii. Instanțele de judecată nu mai sunt eficiente în aplanarea litigiilor de muncă?

– Tribunalul muncii mai poate fi numit Arbitrajul muncii. În țările europene aceas­tă instanță este eficientă. De ce nu ar putea funcționa și la noi? Nu se cer mulți bani pentru aceasta. Este vorba de o instanță specializată care se ocupă de litigiile de muncă între salariați și patroni, în mod obiectiv, fără birocrație și fără de mită. Re­cent, pe această temă a fost organizat un seminar de Sindicatul „Sindicons”. Dacă se face reforma în justiție, o parte compo­nentă a acestei reforme va fi implementa­rea instanțelor specializate. Astfel, vor fi mai puține adresări la CEDO, mai puțini oameni care au rămas fără serviciu, fără prime etc. Mulți dintre angajați nu știau unde să se adreseze. Tribunalul muncii va soluționa problemele legate strict de mun­că, de nevoile angajaților. Rămâne sufici­ent câmp de activitate și pentru instanțele de judecată, Tribunalul muncii nu le va lua pâinea de la gură.

– Un loc important în activitatea sindicatelor îl constituie sănăta­tea la locul de muncă…

– Pe primul plan trebuie pusă sănătatea omului. Rodica Popescu, expert la Insti­tutul Muncii, a fost în delegație în Suedia, Slovenia, la Bruxelles, de unde s-a întors cu multe informații utile în acest sens. În Suedia, în prim-plan se află sănătatea și securitatea omului la locul de muncă. Noi trebuie să negociem și salariul, dar și condițiile de muncă, și normarea muncii. În anul 2013, s-au cheltuit 600 de milioane de lei pentru plata incapacității temporare de muncă. E foarte mult. În 2014, aceste cheltuieli s-au micșorat de două ori. De la bun început, patronii achitau trei zile pentru incapacitate temporară de muncă. Acum, ei achită cinci zile. Nemulțumiți, unii patroni au început să-i amenințe pe salariați, care erau intimidați că vor rămâ­ne fără loc de muncă dacă își vor lua con­cediu medical. De asemenea, nu s-a făcut atestarea la locul de muncă pretutindeni. Au rămas aceleași condiții care dăunează sănătății. Oamenii se îmbolnăvesc, dar nu merg la medic. Trebuie create condiții să­nătoase de muncă. Eu vă asigur că, în 2015, una din cele mai importante probleme de care se va ocupa CNSM este implementa­rea și ratificarea Convenției 161 privind medicina ocupațională la locul de muncă. Acest document prevede că trebuie să fie create servicii pentru controlul sănătății la locul de muncă. Aici, sarcina sindicatelor nu coincide cu poziția patronatelor. În pro­iectul hotărârii a fost prevăzut ca persoana care se va ocupa de medicina ocupațională să fie remunerat de către patron. Nu e co­rect ca omul care se ocupă de înregistrarea bolilor profesionale să primească bani de la patron. Astfel, acesta nu va depista ni­mic, fiindcă va depinde de patron, care îi va dicta ce să facă. Noi am propus ca această persoană să fie plătită din bugetul de stat. Poziția europenilor coincide cu a noastră. În 2015-2016, dacă va fi implementat pro­iectul de lege privind ratificarea Convenției 161, Moldova se va evidenția cu boli pro­fesionale care până acum practic nu erau recunoscute ca atare. Pur și simplu, la noi clasificatorul nu arată că anumite maladii sunt boli profesionale, deși acestea sunt de mult timp.

– Sindicatele au abordat în repeta­te rânduri problema tichetelor de masă. Acestea sunt implementate cu mult succes în multe țări euro­pene.

– Un lucru foarte bun sunt tichetele de masă. Am raportat cu vreo șapte ani în urmă la comisia tripartită în detaliu. E foarte simplu. Trebuie să fie operată mo­dificarea Codului fiscal, să nu fie politiza­tă problema aceasta. E vorba de sănătatea oamenilor. În 2015, vom aborda inclu­siv această problemă și sperăm că vom fi auziți. La noi există o „Bastilie”, care se numește Ministerul Finanțelor. Trebuie să se facă deosebire la plata impozitelor pen­tru patronii care le dau salariaților tichete alimentare. Dacă nu va exista interes în acest sens, vom bate pasul pe loc și va avea de suferit doar angajatul.

– Cum sperați că va fi colaborarea cu viitorul guvern?

– Propunem varianta ca guvernul să nu fie creat din „tehnocrați” înaintați de par­tide, ci din profesioniști. Evident, va exista o colaborare, dar va fi și o critică mai dură din partea noastră. Noi avem tot dreptul să cerem să îmbunătățim viața oamenilor care au rămas în Moldova.

– Ce planuri aveți pentru 2015?

– Acestea decurg din Strategia care a fost aprobată la Congresul CNSM, în 2012. Ea prevede modernizarea activității sindicate­lor în toate domeniile. Este vorba de calita­te, creșterea profesionalismului, negocieri mai dure și rezultate palpabile.