Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au legat de noaptea dintre ani speranţele de schimbare, de un viitor mai bun. Nu întâmplător, anume această sărbătoare este deosebit de bogată în obiceiuri și tradiţii care au fost transmise prin viu grai din generație în generație.
Un obicei răspândit în multe sate din Republica Moldova este umblatul cu Capra, care ține, de regulă, de la Crăciun până la Sfântul Vasile. Capra se alcătuiește dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se învelește cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată și încrețită, sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea.
De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă Colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc daruri. Colindele sunt transmise din stră-moşi şi reprezintă cântece de rit, dedicate Crăciunului şi Anului Nou. În colinde se combină slăvirea vieţii de zi cu zi, precum şi îndemnurile la fapte bune, la dărnicie şi ospitalitate.
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugușorul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței. Se spune că oamenii care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.
Un alt obicei, umblatul cu Sorcova, reprezintă bucuria copiilor. În ziua de Anul Nou, copiii merg cu Sorcova la rude și apoi la vecini. În schimb, primesc bani şi dulciuri. În prezent, Sorcova este confecționată din hârtie colorată și flori artificiale. În timp ce rostesc textul augural “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!”, copiii ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă în casă. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii purtând traiste încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, ca acestea să fie sănătoase peste an.
