Circa 246 de milioane de copii de pe glob, cu vârstă între 5 şi 17, adică unul din şase, sunt nevoiţi să muncească în loc să meargă la şcoală. Circa trei pătrimi dintre ei sau unul din opt, sunt supuşi muncilor nocive şi periculoase, care prezintă un risc iminent pentru sănătatea şi chiar viaţa lor.
Iată de ce Organizaţia Internaţională a Muncii a proclamat 12 iunie – Ziua Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor şi consideră de datoria sa să atenţioneze opinia publică mondială asupra necesităţii stringente de a elimina cele mai inacceptabile forme de exploatare a copiilor la locul de muncă.
OIM consideră că exploatarea muncii copiilor în secolul XXI prezintă o problemă extrem de gravă, care necesită în mod expres luarea unor decizii exhaustive şi întreprinderea unor acţiuni radicale la scară mondială şi la toate nivelurile.
În opinia OIM, Ziua Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor va servi drept prilej de a ne aminti anual despre copiii care, în loc să meargă la şcoală, muncesc din greu.
Cele mai grave forme de muncă a copiilor
Circa trei pătrimi dintre toţi copiii care muncesc în prezent în lume, adică 180 de milioane de copii, sunt supuşi exploatării crunte la locurile de muncă. De multe ori, aceştia sunt antrenaţi în activităţi periculoase pentru organismul fragil al copiilor şi care prezintă pericol pentru viaţa minorilor. Asta înseamnă că unul din opt copii zilnic îşi riscă viaţa.
Circa 110 milioane de copii angajaţi la locuri de muncă periculoase sunt mai tineri de 15 ani. 73 de milioane de copii care lucrează în toate ţările lumii nu au atins vârsta de 10 ani. Mai mult, circa 8,4 milioane de copii sunt implicaţi în forme necondiţionate ale muncii, care includ munca forţată, robia, gajarea în contul datoriilor, construcţii, lucrări agricole, culesul şu uscatul tutunului, traficul și exploatarea sexuală a copiilor, pornografia şi alte forme de activităţi ilegale, incompatibile cu vârsta, sănătatea şi psihicul copiilor.
Atitudinea adulților faţă de munca copiilor
În mai 2002, Organizaţia Internaţională a Muncii a publicat Raportul global privind situaţia în domeniul exploatării muncii copiilor, „Un viitor fără munca copiilor”. Documentul subliniază că noile date statistice, colectate recent de OIM, demonstrează că majoritatea copiilor din armata de 246 milioane de copii angajaţi în câmpul muncii sunt antrenaţi în cele mai grave forme de muncă, care nu sunt deloc potrivite pentru copii.
În raportul menţionat, se mai spune că, pe parcursul ultimilor ani, OIM a desfăşurat o campanie insistentă pentru eliberarea lumii de exploatarea muncii copiilor şi a realizat unele succese în atenţionarea opiniei publice mondiale asupra acestei probleme grave. Totodată, în cadrul campaniei, OIM s-a ciocnit de existenţa unor opinii extreme în problema respectivă – de la negarea totală până la recunoaşterea necesităţii întreprinderii unor măsuri urgente pentru reprimarea exploatării muncii copiilor.
Copiii care lucrează: cine sunt şi de unde provin?
Fetele şi băieţii sunt supuşi în egală măsură diverselor forme de riscuri la locurile de muncă. Dintre copiii antrenaţi în lucrări periculoase şi nocive, majoritatea sunt reprezentanţi ai sexului „puternic” – 55%. Totodată, munca copiilor este folosită pe larg şi cu cruzime pe tot globul pământesc, fără excepţie.
Marea majoritate a copiilor care muncesc, cu vârstă de până la 14 ani, adică 127 de milioane, sunt concentraţi în ţările regiunii Asia-Pacific. La categoria copii economic activi se referă circa 2,5 mln. de minori din țările capitaliste cu economie dezvoltată și 2,4 mln. de minori din țările cu economie în tranziție, adică statele din fostul lagăr socialist.
Lipsiți de protecție
Majoritatea copiilor care muncesc în prezent sunt angajați informal, adică lucrează «la negru». Acești copii sunt siliți să muncească în condiții îngrozitoare, mizerabile, pentru o plată derizorie sau modică, de multe ori – doar pentru a primi în schimb ceva de-ale gurii.
Lăsați în voia sorții, nevoiți să se descurce pe cont propriu în țările unde funcționează principiul ci-nic «cei mai tari supra-viețuiesc în lupta pentru existență», copiii obligați să muncească nu pot conta pe o protecție juridică în lumea «civilizată».
Majoritatea copiilor, adică 70 la sută, sunt antre-nați în activități agricole, alte 8 la sută muncesc în industria prelucrătoare, tot 8 la sută prestează servicii comunale, sociale și «personale» (ultima sintagmă însemnând activități de menaj), 4 la sută dintre acești minori muncesc în transporturi și comunicații, dar și în logistică, iar alți doi la sută pe șantierele de construcții.
În raportul OIM se mai menționează că, «în mai multe state dezvoltate, agricultura este un sector al economiei în care sunt antrenați cei mai mulți copii». Totodată, autorii mai notează că «gospodăriile de fermieri oferă oportunitatea de a evita respectarea prevederilor legislative care stabilesc o vârstă minimă pentru antrenarea copiilor în diverse forme de muncă».
Ce trebuie de făcut
Foto: mediafax.ro
OIM recunoaște că folosirea copiilor ca forţă de muncă a devenit o problemă gravă, fiind necesare acțiuni eficiente pentru soluționarea ei grabnică. Astfel, milioane de persoane urmează a fi implicate în diverse acțiuni publice și naționale, orientate spre remedierea acestei probleme importante.
Organizarea unor acțiuni ample de protest față de munca prestată de copii și realizarea unor programe concrete de eradicare a acestui fenomen rușinos ar putea contribui nu doar la sensibilizarea opiniei publice mondiale asupra situației tragice și destinelor deturnate a aproape ¼ de miliard de copii de pe mapamond, dar ar ușura şi soarta lor tristă.
Locuri de muncă pentru părinți, școli pentru copii
Cu cât mai multe locuri de muncă decente vor fi create pentru părinți, cu atât mai puțini copii antrenați în câmpul muncii vor fi. Există mai mulți factori care încurajează folosirea muncii pres-tate de copii. Potrivit aprecierilor OIM, printre cei mai importanți se numără sărăcia, șomajul adulților, capacitățile locale reduse în asigurarea unor servicii educaționale pentru copii de vârstă școlară. Iată de ce guvernele naționale și opinia publică mondială ar trebui să-și concentreze atenția în mod prioritar asupra acestor aspecte.
Responsabilitatea pentru viitorul copiilor
OIM menționează că problema exploatării muncii copiilor va fi soluționată atunci și doar atunci când fiecare țară își va asuma angajamentul de a deveni o «țară liberă de munca copiilor». Mai multe programe OIM, implementate pe parcursul ultimilor ani, demonstrează că acest lucru este posibil. Însă angajamentul de a anula utilizarea muncii copiilor trebuie se fie asumat de fiecare țară în parte, de cetățenii și de comunitățile acestora. Anume ei trebuie să declare obiectivul de renunțare la munca prestată de copii, drept prioritate principală și să întreprindă acțiuni concrete pentru realizarea acestui deziderat major.
În cadrul Campaniei de informare «12 zile de combatere a muncii copiilor», ziarul «Vocea poporului», sub patronajul CNSM, organizează un concurs de desene pentru copii cu genericul «Sindicatele spun NU muncii copiilor». Expoziția se desfășoară în perioada 12-27 iunie, în holul Casei Sindicatelor.
