În numărul trecut al publicației „Vocea poporului” am inserat câteva materiale la tema indemnizațiilor pentru mamele cu copii mici și pentru gravide, atitudinea Organizației de Femei din cadrul „AGROINDSIND” în această chestiune, despre protestele împotriva modificărilor la legea în cauză, la care au participat și membre de sindicat, precum și reacția ministerului de resort. Vă propunem în continuare poziția CNSM în această problemă, foarte importantă pentru societatea noastră.
La 13 martie curent, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a expediat o scrisoare pe adresa Valentinei Buliga, ministru al Muncii, protecției Sociale și Familiei. CNSM a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale şi informează despre următoarele.
Modificări ce contravin Constituției și Codului European de Securitate Socială
CNSM, anterior, prin scrisorile nr. 03-02/09-06/77 din 25.01.2013, 09-06/ 03-02/06-06/767 din 23.08.2013 şi 09-06/03-02/06-06/996 din 01.11.2013, s-a
pronunțat împotriva mai multor modificări la Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, care, cu regret, au fost promovate prin Legea nr. 332 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004.
Proiectul propus în prezent vizează anume modificările asupra cărora sindicatele s-au pronunțat împotrivă. Dat fiind acest fapt, CNSM nu susţine acest proiect şi insistă asupra următoarelor modificări la Legea nr. 332 din 23.12.2013.
1. La pct. 6, ce vizează modificarea articolul 6, se va expune în următoarea redacție:
„6. Articolul 6:
alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Asiguraţii care au un stagiu total de cotizare de până la trei ani beneficia-ză de dreptul la prestaţii de asigurări sociale dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin trei luni în ultimele 12 luni premergătoare datei producerii riscului asigurat sau datei naşterii copilului în cazul riscului asigurat pentru creşterea copilului”.
Totodată, alineatele (7) şi (8) urmează a fi abrogate.
Această cerinţă este argumentată de faptul că prin modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea nr. 289 din 22.07.2004, ce vizează majorarea limitei stagiului de cotizare de la trei luni până la nouă luni şi a perioadei anterioare producerii riscului asigurat de la 12 luni până la 24 de luni este neargumentată, fiind şi antisocială.
Modificările respective lipsesc salariaţii de dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă şi, prin aceasta, de orice sursă de venit, ceea ce vine în contradicţie cu prevederile Constituţiei şi Codului European de Securitate Socială.
Singurul efect al acestor modificări va consta în micşorarea numărului de persoane care urmează să beneficieze de asigurări sociale și, respectiv, reducerea natalității.
Mamele singure și tinerii specialiști, scoși din calcul
Un risc major îl reprezintă faptul că de aceste prestaţii nu vor putea beneficia tinerii specialişti, care nu vor avea stagiul de cotizare corespunzător. Tinerii specialişti, în primele nouă luni de activitate, vor fi lipsiţi de dreptul la toate tipurile de indemnizaţii, inclusiv pentru incapacitatea temporară de muncă, îngrijirea copilului bolnav, fiind total neprotejaţi de către stat. În condiţiile date, este evident faptul că prin modificările menţionate se va înrăutăţi nivelul de protecţie socială a salariaţilor.
Completările la art. 6 al legii prin introducerea alin. (7) diminuează considerabil cuantumul indemnizaţiei pentru concediul de maternitate.
Prevederile alin (7), conform căruia dreptul la indemnizaţie pentru maternitate este oferit numai în cazul înregistrării căsătoriei, prezintă un act discriminatoriu pentru femeile gravide şi vine în contradicţie cu prevederile Convenţiei asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, în vigoare pentru Republica Moldova din 31 iulie 1994. CNSM nu acceptă prevederile alineatului (8), conform căruia „persoanele care au beneficiat sau beneficiază de prestaţii de asigurări sociale pe teritoriul altui stat nu pot beneficia de indemnizaţii pentru acelaşi risc asigurat în condiţiile prezentei legi pentru aceeaşi perioadă”, deoarece prin aceasta se încalcă principiul contributivităţii al asiguratului, stipulat în art. 3 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
Cu toate că în pct. 1 al proiectul înaintat pentru avizare la 13.03.2014 se propune că asiguratul „la cerere” poate opta pentru substituirea cu același număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiția că aceasta va conduce la majorarea cuantumului indemnizației, CNSM nu poate fi de acord, deoarece mamele tinere, care nu vor avea un stagiu asigurat de 12 luni, nu vor beneficia de acest drept. Mai mult decât atât, foarte puține persoane vor cere să li se substituie lunile incomplete cu cele complete, necunoscând prevederile acestui articol.
2. Punctul 7 ce vizează modificarea articolului 7 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale urmează a fi abrogat.
Totodată, articolul 7 trebuie expus în redacția anterioară acestei modificări.
Sunt încălcate principiile sistemului public de asigurări sociale
CNSM atrage atenţia asupra faptului că, potrivit art. 54 din legea supremă, „În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului”.
Trebuie de menţionat faptul că, prin această modificare, sunt încălcate principiile sistemului public de asigurări sociale, şi anume: principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor şi principiului contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
Acest concept nou al bazei de calcul urmează să fie aplicat şi asupra calculului indemnizaţiei de maternitate şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la vârsta de trei ani. În aceste condiţii este evident că cuantumul acestor două indemnizaţi va fi mai mic, fapt ce descurajează naşterea copiilor.
Astfel, femeile vor fi obligate să aleagă să nască copii sau să muncească pentru a acumula stagiul necesar de cotizare, statul influenţând negativ, indirect, decizia de a naşte copii.
În acest caz este straniu faptul că Guvernul și Parlamentul, știind că modificarea art. 7 din Legea nr. 289/2004 va conduce la micşorarea cuantumului indemnizaţiilor acordate familiilor cu copii, au promovat legea în pofida prevederilor stipulate în programele naţionale şi în Programul de guvernare.
Astfel, conform pct. 87 din Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 768 din 12.10.2011, în vederea realizării obiectivului de redresare consecventă a problemelor demografice, statul urmează să întreprindă acţiuni prioritare. De asemenea, Guvernul, prin pct. 88 din Program, a statuat că succesul intervenţiilor în domeniul demografic rezidă în crearea condiţiilor favorabile pentru redresarea natalităţii. În pct. 197, Guvernul constată că pentru a realiza funcţiile familiei este necesar ca statul să acorde suport financiar, care va include dezvoltarea cadrului de alocare a indemnizației pentru creşterea copilului, pentru a contribui la atenuarea costurilor directe şi indirecte ale familiei pe care le presupune creşterea copiilor.
Priorităţile stabilite de Guvern, neglijate totalmente prin această lege
În Planul de acţiuni pentru implementarea Programului național, Guvernul a stabilit drept activitate revizuirea cuantumurilor prestaţiilor sociale adresate familiilor cu copii în scopul majorării acestora.
Concomitent, în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova – Integrarea Europeană: LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE (2011-2014), la Capitolul „Politici sociale” se prevede că o măsură prioritară în cadrul asistenţei sociale este majorarea cuantumurilor indemnizaţiei unice la naşterea copilului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea/îngrijirea copiilor.
În contextul celor expuse, putem constata că prin această lege au fost neglijate pe deplin priorităţile stabilite de Guvern.
CNSM atrage atenţia şi asupra următorului fapt: în art. 7 se stabileşte că dacă, pe parcursul a doi ani (24 de luni) vor fi luni în care salariatul nu a obţinut venitul asigurat pe motivele: concediu de boală, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj, legea stabilește ca aceste luni să fie incluse în calcul cu venit asigurat în mărimea cuantumului unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al femeii asigurate, iar lunile în care salariatul nu a avut venit asigurat din alte motive, acestea se includ în calcul pentru obţinerea indemnizației fără venitul asigurat.
Astfel spus, în loc ca persoanele care se află în aceste situaţii să fie protejate de stat, aşa cum prevede Constituţia ţării şi Codul European de Securitate Socială, se propune ca acestea să fie penalizate prin micşorarea venitului asigurat.
Cu toate că Guvernul propune în prezent completarea art. 7 cu alin. (71), prin care se dorește îmbunătățirea situației femeilor care vor să nască un următor copil, aflându-se în concediu pentru îngrijirea copilului, acest fapt nu este acceptabil. În acest caz, persoana care s-a aflat în concediu de maternitate sau pentru îngrijirea copilului, în cazul naşterii celui de-al doilea copil, va beneficia de o indemnizaţie calculată într-un cuantum mult mai redus, deoarece pe parcursul a trei ani salariul va fi în creștere cu peste 30%.
3. Din punctul 10, ce vizează modificarea articolului 12 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, urmează a fi abrogate alineatele (2) și (3).
CNSM nu a acceptat completarea art. 12 din Legea nr. 289-XV cu alineatele (2) și (3), prin care asiguratul este lipsit de dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă în cazul suspendării contractului individual de muncă şi a altor contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii, deoarece acest fapt vine în contradicţie cu prevederile Codului European de Securitate Socială.
De menţionat că în perioada suspendării contractului individual de muncă asiguratul este lipsit şi de venitul parţial. Pe deasupra, se mai propune şi lipsirea lui de dreptul de a beneficia de o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă în caz de boală, atunci când el are nevoie să procure medicamente, alimente, să suporte cheltuieli de transport pentru a se deplasa la medic, la farmacie.
4. Punctul 15, ce vizează modificarea alin. (1) al articolului 20 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale urmează a fi abrogat.
Alin. (1), articolul 20 trebuie expus în redacția anterioară acestei modificări.
CNSM se pronunţă categoric împotrivă modificării alin. (1) al art. 20 din Lege, care prevede micşorarea perioadei pentru care se acordă indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, deoarece aceasta contravine art. 18 din Codul European de Securitate Socială, ratificat de Republica Moldova, care stabileşte că durata prestaţiei poate fi limitată până la 26 de săptămâni, adică până la 182 de zile calendaristice.
Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor de până la trei ani ar trebui dublată
5. CNSM susține prevederile pct. 2 al proiectului înaintat pe 13.03.2014.
Suplimentar, CNSM propune ca la art. 18, alin. (6) cifra „30” să fie substituită cu cifra „40”, iar cifra „400” să fie substituită cu cifra „800”.
Propunerea se face ținându-se cont de evoluția minimului de existență pentru copii. Astfel, doar în semestrul I al anului 2013 minimul de existenţă pentru copii a constituit în medie 1533,9 de lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcție de vârsta copilului, de la 591,4 de lei pentru un copil în vârstă de până la un an și de 1328,4 de lei pentru copii de la unul până la șase ani.
Coraportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la trei ani şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani a constituit în anul 2013 doar 69,6%.
Ținând seama de evoluția indicilor prețurilor de consum în anul 2014, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la trei ani urmează a fi dublată.
Maria CREMINSCAIA,
consultant principal,
expert pe problemele financiare şi social-economice al CNSM