Dialogul social din ţara noastră va avea un rol în creştere. Acesta ar urma să se materializeze prin elaborarea, în perioada 2017 – începutul anului 2018, a unei abordări noi privind cadrul juridic de reglementare a relaţiilor de muncă, una cu impact şi cu soluţii pentru business. Afirmaţia în cauză a fost făcută recent de reprezentanţii Guvernului în cadrul unei conferinţe internaţionale cu tema „Spre un dialog social eficient în Republica Moldova”, desfăşurată la Chişinău.
Subiectul legat de dialogul social nu este discutat suficient de profund de societăţile în tranziţie, a apreciat în context Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în ţara noastră. De aceea, deseori se creează senzaţia că partenerii sociali se adună doar pentru a bifa existenţa platformei respective de comunicare.
Beneficiile acestui proces sunt înţelese până la capăt numai atunci când partenerii sunt pregătiţi cu adevărat să participe la dialogul social, a cărui importanţă este subliniată şi în Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE. Oamenii migrează în ţările UE pentru că acolo se trăieşte mai bune, se simt protejaţi, au salarii mai bune, iar mulţi dintre cetăţenii moldoveni pot beneficia legal de toate acestea, a concluzionat Pirkka Tapiola.
Republica Moldova traversează în prezent o perioadă dificilă din punct de vedere al economiei, ceea ce generează alte probleme, a remarcat Andrian Candu, preşedintele Parlamentului. O analiză recentă a scos la iveală faptul că ţara noastră se confruntă şi cu dificultăţi de natură demografică – o rată scăzută de natalitate şi una sporită de mortalitate – la care se adaugă migraţia, iar toate împreună afectează piaţa muncii.
„De asemenea, Republica Moldova resimte o lipsă de capital uman calificat. Cu regret, chiar dacă în ultimii ani au fost depuse multe eforturi în domeniul educaţiei profesionale, încă există o mare problemă cu care se confruntă companiile străine, care vin pentru a găsi potenţial uman. Nu mai puţin importante sunt aspectele legate de salarii, protecţia socială şi pachetele sociale în general, de care ar trebui să se bucure angajaţii”, a accentuat Andrian Candu.
În opinia sa, este necesar să existe
un echilibru între angajaţi şi angajatori, iar Guvernului îi revine rolul de a media şi a fi parte corectă în tot ceea ce înseamnă dialog social.
Legătură direct
Există o legătură directă între dialogul social şi felul în care dreptul la muncă şi legislaţia muncii sunt respectate în Republica Moldova, a opinat Ala Lipciu, coordonatoare naţională a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Aceeaşi conexiune determină măsura în care performanţa economică merge mână în mănă cu justiţia socială, iar factorii de producţie – atât angajatorii, cât şi lucrătorii – se simt confortabil la locul de muncă.
Ala Lipciu a adăugat că, prin organizarea acestei conferinţe, s-a încercat identificarea acţiunilor necesare pentru impulsionarea dialogului social. Totodată, s-a urmărit efectuarea unei analize a situaţiei, în condiţiile unei densităţi sindicale reduse, a unei organizări anevoioase a structurilor patronale, precum şi a unei credibilităţi reduse faţă de sistemul existent de dialog social.
„Mai avem încă multe rezerve pentru eficientizarea dialogului social. Nu am putea spune că el nu este purtat între partenerii sociali, dar sunt mai mulţi factori care nu acţionează cum am dori sau conform legislaţiei în vigoare cu privire la parteneriatul şi dialogul social”, a constatat Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.
Salarii decente
Sindicatele şi patronatele înaintează unele propuneri pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă salariaţii şi angajatorii, iar factorul decizional este Guvernul şi Parlamentul. În 2015, aproape că nu a existat dialog social, Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective nu a activat pe fondul schimbării frecvente a guvernelor, iar proiectele bugetelor de stat, al asigurărilor socialede stat şi al fondurilor de asigurare de sănătate pentru 2016 aproape că au fost adoptate unilateral de Guvern şi Parlament.
Petru Chiriac a mai specificat că dialogul social din ţara noastră va fi eficient atunci când vor exista sindicate şi patronate puternice. De aceea, este necesar ca reprezentanţii acestor structuri să fie antrenaţi într-un dialog care să genereze stabilitate la nivel de ţară şi de întreprindere, pentru ca lucrătorii să primească salarii decente şi să depună o muncă pe potrivă.
La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, a accentuat că, pentru dezvoltarea dialogului social tripartit, dar şi a celui bipartit la nivel de ramură, este necesar să fie perfecţionat cadrul legal. Totodată, în spiritul dimensiunii sociale a integrării europene, dialogul social trebuie să fie unul constructiv şi egal între partenerii sociali de nivel naţional, de ramură şi teritorial.
Motivarea salariaţilor
„Doar printr-un dialog social constant pot fi rezolvate mai multe probleme legate de protecţia social-economică a salariaţilor, a membrilor de sindicat, dar şi a angajatorilor, care creează locuri de muncă. De aceea, în cadrul dialogului social, trebuie să avem parteneri puternici, egali, cu suficiente competenţe şi care doresc să schimbe situaţia în bine”, a menţionat Sergiu Sainciuc.
Cât priveşte dimensiunea socială a integrării europene, ţara noastră are mult de lucru în planul legislaţiei muncii, al motivării salariaţilor, al securităţi şi sănătăţii în muncă – aspecte legate de dialogul social, a mai subliniat Sergiu Sainciuc.
Cu referire la cadrul normativ pentru desfăşurarea dialogului social, Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, a apreciat că acesta este satisfăcător. El s-a arătat însă rezervat în privinţa rezultatelor acestui dialog. „În anul acesta sunt mici succese pe care trebuie să le recunoaştem, dar în general, dialogul social trebuie promovat. Cel mai important e să se negocieze până când este găsită o cale corectă de soluţionare a problemelor abordare fie de sindicate, fie de patronate. Esenţial este să nu fie acceptate decizii unilaterale din partea Guvernului şi a Parlamentului şi atunci lucrurile vor evolua mult mai bine”, a susţinut Leonid Cerescu.
Abordare nouă
În cadrul aceleiaşi conferinţe, vicepremierul Octavian Calmîc, ministrul Economiei, a afirmat că, în 2016, activitatea Comisiei tripartite a căpătat mai mult conţinut, lucru care ar fi apreciat de toţi partenerii de dialog social.
Astfel, au fost organizate mai multe şedinţe ale comisiei respective şi la ele au fost abordate chestiuni legate de politicile bugetare şi fiscale ale statului, de asigurarea medicală, de munca nedeclarată, de diferite amendamente la Codul muncii.
Vicepremierul a dezvăluit că în cadrul platformei de consultări şi negocieri colective urmează să fie creat un grup de lucru care va include cei mai buni experţi din partea partenerilor sociali. Acesta va elabora o abordare nouă legată de cadrul juridic în domeniul reglementării relaţiilor de muncă, una cu impact şi cu soluţii pentru business. Aceste elemente vor fi şi unele dintre priorităţile de bază ale Guvernului pentru 2017, dar şi o componentă esenţială a agendei de reforme pentru anul viitor.