24 iulie 2024
Chisinau
Social

O abordare nouă privind cadrul juridic de reglementare a relaţiilor de muncă

Loading
Social O abordare nouă privind cadrul juridic de reglementare a relaţiilor de muncă
O abordare nouă privind cadrul juridic de reglementare a relaţiilor de muncă

dialog-social

 

Dialogul social din ţara noastră va avea un rol în creştere. Acesta ar urma să se materializeze prin elaborarea, în perioada 2017 – începutul anului 2018, a unei abordări noi privind cadrul juridic de reglementa­re a relaţiilor de muncă, una cu impact şi cu soluţii pentru business. Afirmaţia în cauză a fost făcută recent de reprezentanţii Guvernului în cadrul unei conferinţe internaţionale cu tema „Spre un dialog social eficient în Republica Moldova”, desfăşurată la Chişinău.

 

Subiectul legat de dialogul social nu este discutat suficient de profund de so­cietăţile în tranziţie, a apreciat în context Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în ţara noastră. De aceea, dese­ori se creează senzaţia că partenerii sociali se adună doar pentru a bifa existenţa plat­formei respective de comunicare.

Beneficiile acestui proces sunt înţelese până la capăt numai atunci când partene­rii sunt pregătiţi cu adevărat să participe la dialogul social, a cărui importanţă este subliniată şi în Acordul de Asociere a Re­publicii Moldova la UE. Oamenii migrea­ză în ţările UE pentru că acolo se trăieşte mai bune, se simt protejaţi, au salarii mai bune, iar mulţi dintre cetăţenii moldoveni pot beneficia legal de toate acestea, a con­cluzionat Pirkka Tapiola.

Republica Moldova traversează în pre­zent o perioadă dificilă din punct de ve­dere al economiei, ceea ce generează alte probleme, a remarcat Andrian Candu, preşedintele Parlamentului. O analiză re­centă a scos la iveală faptul că ţara noas­tră se confruntă şi cu dificultăţi de natură demografică – o rată scăzută de natalitate şi una sporită de mortalitate – la care se adaugă migraţia, iar toate împreună afec­tează piaţa muncii.

„De asemenea, Republica Moldova re­simte o lipsă de capital uman calificat. Cu regret, chiar dacă în ultimii ani au fost de­puse multe eforturi în domeniul educaţiei profesionale, încă există o mare problemă cu care se confruntă companiile străine, care vin pentru a găsi potenţial uman. Nu mai puţin importante sunt aspectele lega­te de salarii, protecţia socială şi pachetele sociale în general, de care ar trebui să se bucure angajaţii”, a accentuat Andrian Candu.

În opinia sa, este necesar să existe 

un echilibru între angajaţi şi angajatori, iar Guvernului îi revine rolul de a media şi a fi parte corectă în tot ceea ce înseamnă di­alog social.

 

Legătură direct

 

Există o legătură directă între dialo­gul social şi felul în care dreptul la mun­că şi legislaţia muncii sunt respectate în Republica Moldova, a opinat Ala Lipciu, coordonatoare naţională a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Aceeaşi conexiu­ne determină măsura în care performanţa economică merge mână în mănă cu justi­ţia socială, iar factorii de producţie – atât angajatorii, cât şi lucrătorii – se simt con­fortabil la locul de muncă.

Ala Lipciu a adăugat că, prin organiza­rea acestei conferinţe, s-a încercat identi­ficarea acţiunilor necesare pentru impul­sionarea dialogului social. Totodată, s-a urmărit efectuarea unei analize a situaţiei, în condiţiile unei densităţi sindicale redu­se, a unei organizări anevoioase a structu­rilor patronale, precum şi a unei credibi­lităţi reduse faţă de sistemul existent de dialog social.

„Mai avem încă multe rezerve pen­tru eficientizarea dialogului social. Nu am putea spune că el nu este purtat în­tre partenerii sociali, dar sunt mai mulţi factori care nu acţionează cum am dori sau conform legislaţiei în vigoare cu pri­vire la parteneriatul şi dialogul social”, a constatat Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

Salarii decente

 

Sindicatele şi patronatele înaintează unele propuneri pentru soluţionarea pro­blemelor cu care se confruntă salariaţii şi angajatorii, iar factorul decizional este Guvernul şi Parlamentul. În 2015, aproa­pe că nu a existat dialog social, Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective nu a activat pe fondul schimbă­rii frecvente a guvernelor, iar proiectele bugetelor de stat, al asigurărilor socialede stat şi al fondurilor de asigurare de sănătate pentru 2016 aproape că au fost adoptate unilateral de Guvern şi Parla­ment.

Petru Chiriac a mai specificat că dia­logul social din ţara noastră va fi eficient atunci când vor exista sindicate şi patro­nate puternice. De aceea, este necesar ca reprezentanţii acestor structuri să fie antrenaţi într-un dialog care să genereze stabilitate la nivel de ţară şi de întreprin­dere, pentru ca lucrătorii să primească salarii decente şi să depună o muncă pe potrivă.

La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepre­şedinte al CNSM, a accentuat că, pentru dezvoltarea dialogului social tripartit, dar şi a celui bipartit la nivel de ramură, este necesar să fie perfecţionat cadrul legal. Totodată, în spiritul dimensiunii sociale a integrării europene, dialogul social trebu­ie să fie unul constructiv şi egal între par­tenerii sociali de nivel naţional, de ramură şi teritorial.

 

Motivarea salariaţilor

 

„Doar printr-un dialog social constant pot fi rezolvate mai multe probleme legate de protecţia social-economică a salariaţi­lor, a membrilor de sindicat, dar şi a an­gajatorilor, care creează locuri de muncă. De aceea, în cadrul dialogului social, tre­buie să avem parteneri puternici, egali, cu suficiente competenţe şi care doresc să schimbe situaţia în bine”, a menţionat Sergiu Sainciuc.

Cât priveşte dimensiunea socială a in­tegrării europene, ţara noastră are mult de lucru în planul legislaţiei muncii, al motivării salariaţilor, al securităţi şi sănă­tăţii în muncă – aspecte legate de dialogul social, a mai subliniat Sergiu Sainciuc.

Cu referire la cadrul normativ pentru desfăşurarea dialogului social, Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţi­onale a Patronatului din Moldova, a apre­ciat că acesta este satisfăcător. El s-a ară­tat însă rezervat în privinţa rezultatelor acestui dialog. „În anul acesta sunt mici succese pe care trebuie să le recunoaştem, dar în general, dialogul social trebuie pro­movat. Cel mai important e să se negocie­ze până când este găsită o cale corectă de soluţionare a problemelor abordare fie de sindicate, fie de patronate. Esenţial este să nu fie acceptate decizii unilaterale din partea Guvernului şi a Parlamentului şi atunci lucrurile vor evolua mult mai bine”, a susţinut Leonid Cerescu.

 

Abordare nouă

 

În cadrul aceleiaşi conferinţe, vicepre­mierul Octavian Calmîc, ministrul Eco­nomiei, a afirmat că, în 2016, activitatea Comisiei tripartite a căpătat mai mult conţinut, lucru care ar fi apreciat de toţi partenerii de dialog social.

Astfel, au fost organizate mai multe şedinţe ale comisiei respective şi la ele au fost abordate chestiuni legate de politicile bugetare şi fiscale ale statului, de asigura­rea medicală, de munca nedeclarată, de diferite amendamente la Codul muncii.

Vicepremierul a dezvăluit că în cadrul platformei de consultări şi negocieri co­lective urmează să fie creat un grup de lucru care va include cei mai buni experţi din partea partenerilor sociali. Acesta va elabora o abordare nouă legată de cadrul juridic în domeniul reglementării relaţii­lor de muncă, una cu impact şi cu soluţii pentru business. Aceste elemente vor fi şi unele dintre priorităţile de bază ale Gu­vernului pentru 2017, dar şi o componen­tă esenţială a agendei de reforme pentru anul viitor.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand