Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în trimestrul IV al anului 2020, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 877,4 mii de persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV din 2019 (887,7 mii), conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS).
Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 52,2% din totalul de șomeri şi 47,8% – femeile, iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât în mediul urban – 53,9% și, respectiv, 46,1%.
În distribuţia pe medii de reşedinţă, acest indicator a avut valoarea de 45,9% în mediul urban și 35% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-59 de ani pentru femei și 16-63 de ani pentru bărbați) a fost de 49,5%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 46,5%, iar în categoria de vârstă 15-29 de ani acest indicator a înregistrat valoarea de 31,1%.
Dacă e să ne referim la domenii, cele mai multe dintre persoanele ocupate au muncit în sectorul agricol – 165,4 mii de angajați sau 19,6% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul IV din 2019 – 173,1 mii și, respectiv, 20,4%).
În activitățile non-agricole au fost ocupate 680,2 mii de persoane, fiind în creștere cu 0,5% față de trimestrul IV din 2019 (676,6 mii). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 123,5 mii, în creștere față de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut cu 1,2%, iar în construcții au lucrat 66,2 mii de angajați, numărul lor crescând cu 17,5% față de 2019. Dacă e să repartizăm după formele de proprietate, 70,8% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 29,2% – în sectorul public. Marea majoritate a salariaților, 89,6 la sută, a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
Salarii în plic
Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 6,6%, fiind aproximativ la nivelul anului precedent (6,2% în trimestrul IV din 2019). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă, doar în baza unor înțelegeri verbale, este mai frecventă printre salariații bărbați – 9,1%, decât salariații femei – 4,2%. Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură – 58,4%, construcții -19,4%, comerț – 9,3% și industrie – 4,2%. În sectorul informal au lucrat 17,1% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2019 – 15,7%), iar 22,5% au avut un loc de muncă informal (în trimestrul IV din 2019 – 21,5%). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,9%. În sectorul non-agricol, ponderea ocupării informale a constituit 11,8% , iar cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții. Este vorba de 72,1% din totalul persoanelor ocupate în acest domeniu.
Din totalul salariaților, 6,8% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 6,7% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (59,9%), construcții (18,5%), comerț (9,2%) și industrie (3,9%).
Din totalul persoanelor ocupate, 10,1% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării.
Efectul Covid-19
În trimestrul IV al anului trecut, mai bine de 17 mii de persoane în vârstă de peste 15 ani au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 90% la sută, sunt persoane ocupate, circa 4,0% sunt șomeri și 6,0% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.
Numărul persoanelor ocupate care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită Covid-19 a constituit 15,7 mii sau circa 2% din totalul populației ocupate. Covid-19 a afectat într-o proporție mai mare femeile – 2,1%, în comparație cu cea a bărbaților – 1,7% și, respectiv, populația din mediul urban – 3,4%, în comparație cu cea din mediul rural – 0,6% .
