Numărul de victime ale exploatării prin muncă printre imigranți, în creștere

Instabilitatea social-economi­că din țările Asiei și Africii de Nord, dar și conflictele arma­te din Siria și Ucraina, au fă­cut din Republica Moldova un punct de tranzit pentru fluxu­rile migraționiste spre țările Uniunii Europene. Datele ofi­ciale arată că, până în prezent, în Republica Moldova nu au fost înregistrate tendințe de aflux masiv de imigranţi, dar o creştere ușoară se menține din an în an.

Astfel, în anul 2018 a fost în­registrată o creștere de 68,5% a numărului de cazuri de încăl­care a frontierei, dintre care trei sferturi le reprezintă cele în care imigranții au traversat granița de stat cu documente false. Cetățenii străini și apatrizii care migrează spre și prin Republica Moldova în mod iregular, variabil, în special cei nedocumentați, sunt cei mai vulnerabili la trafic și exploatare prin muncă, în primul rând, în sectorul agricol și în construcții. Datele au fost prezentate de experții Centrul Internațional „La Strada Moldova” în cadrul stu­diului „Vulnerabilitatea migranţi­lor la trafic de fiinţe umane şi la exploatare, pe teritoriul Republi­cii Moldova”.

Potrivit autorilor studiului, au­torităţile țării sunt preocupate în mod special de prevenirea, iden­tificarea, investigarea și asistarea cazurilor de trafic de ființe uma­ne care implică cetăţenii țării. Între timp, au apărut factori noi care fac Republica Moldova mai atractivă ca ţară de destinație şi de tranzit pentru migranții ire­gulari. Astfel, cetățenii altor state sunt tot mai vulnerabili la traficul de ființe umane și exploatare în țara noastră, se spune în studiu.

Factori noi care fac Republica Moldova mai atractivă

De pe altă parte, conform coordonatoarei studiului, Tatia­na Fomina, emigrarea masivă a cetățenilor Republicii Moldova în alte ţări ale lumii provoacă o cri­ză demografică, manifestată in­clusiv prin lipsa forței de muncă aici, acasă. Drept rezultat, agenții economici din țara noastră solici­tă o politică mai flexibilă, stimu­latoare pentru atragerea forței de muncă din străinătate. Din acest motiv, în 2018-2019 a fost libera­lizat regimul de intrare și ședere în Republica Moldova.

Traficul de ființe umane, fenomen ascuns

Studiul elaborat de „La Stra­da Moldova” reconfirmă că tra­ficul de ființe umane este „un fenomen ascuns” și că statisti­cile oficiale nu îl reflectă în toa­tă amploarea lui. Astfel, în anii 2016-2017, organele de drept din R. Moldova nu înregistrează nici un caz de trafic al cetățenilor străini pe teritoriul nostru. În anul următor, câteva infracțiuni legate de exploatarea prin muncă şi prin cerşit a cetățenilor străini sunt deja observate de organele de drept, fără a fi însă menţionate în statistici oficiale.

Însă „Raportul național de re­alizare a politicii de prevenire şi combatere a traficului de ființe umane pentru anul 2019”, publi­cat în aprilie 2020, confirmă ofici­al tendințele remarcate în studiul elaborat de „La Strada Moldova”. Datele raportului național arată că, în anul trecut, 45 de cetățeni străini au fost exploatați prin muncă pe teritoriul Republicii Moldova, în construcţii.

„Acest studiu și alte cercetări recente ale noastre atestă că Re­publica Moldova nu este pregăti­tă suficient pentru noi provocări și tendințe în evoluția traficului de ființe umane. Mai mult, noi considerăm că devine din ce în ce mai clar regresul sistemului național anti-trafic, creat în Repu­blica Moldova în anii precedenți cu suportul partenerilor de dez­voltare. Iar capacitatea organelor de urmărire penală de investi­gare a cazurilor de trafic scade semnificativ”, a conchis Tatiana Fomina.