În cadrul lanţurilor globale de furnizare a 50 de companii, doar 6% dintre angajaţi sunt antrenaţi în relaţiile de muncă directe, aceste companii funcţionând pe seama a 94% de forţă de muncă informală, demonstrează datele unei noi investigaţii a Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor (ITUC).
„50 de companii, inclusiv Samsung, McDonalds şi Nestle au un venit total de 3,4 trilioane de dolari şi posibilităţi reale de a reduce ilegalităţile. Dar, în loc de asta, ei au construit un model de afaceri cu implicarea unui număr enorm de angajaţi informali – 116 milioane de persoane”, a declarat secretarul general al ITUC, Sharan Burrow.
Raportul ITUC „Scandal: Lanţurile globale de furnizare a 50 celor mai mari companii – privire din interior”, publicat în ajunul Forului Economic Mondial de la Davos, deconspiră un model de business instabil, a cărui influenţă globală se răspândeşte practic în toate ţările lumii şi este caracteristic pentru 25 de companii cu sediile în Asia, Europa şi SUA.
Business bazat pe exploatare şi pe încălcarea drepturilor omului
„60% din comerţul global depinde de lanţurile de furnizare ale celor mai mari corporaţii care folosesc modelul de business bazat pe exploatare şi încălcarea drepturilor omului în lanţurile de furnizare”, a declarat Sharan Burrow.
Investigaţia ITUC demonstrează:
• Mijloacele băneşti în numerar a 25 de companii în valoare de $387 mlrd. ar putea majora retribuţia muncii a angajaţilor informali în număr de 71,3 milioane de persoane cu peste 5000 de dolari pe an;
• Averea totală a 24 de companii din SUA, inclusiv Amazon, Walmart şi Walt Disney, le-ar permite să cumpere Canada;
• Nouă companii din Asia, inclusiv Foxconn, Samsung şi Woolworths au un venit total de $705 mlrd., echivalent cu valoarea Emiratelor Arabe Unite;
• 17 companii din Europa, inclusiv Siemens, Deutche Post şi G4S au un venit total de $789 mlrd., lucru echivalent cu costul Malaeziei.
„Profiturile se datorează nivelului redus al salariilor, care nu asigură existenţa angajaţilor; aceste profituri pun în pericol securitatea, drept urmare fiind înregistrate mai multe traume şi cazuri letale la locurile de muncă neprotejate; aceste profituri cresc datorită evaziunilor fiscale sau nerespectării legislaţiei de mediu, provocând poluarea semnificativă a apelor şi solurilor”.
„Când businessul global refuză să satisfacă revendicările moderate ale salariaților la capitolul retribuția minimă a muncii, care ar asigura o viață decentă ($177 la Phnom Penh, $250 la Jakarta, $345 la Manila), el de fapt condamnă angajații și familiile acestora la o viață sub limita sărăciei. Aceasta este în realitate o zgârcenie ordinară”, a declarat Sharan Burrow.
Recomandări pentru excluderea faptelor condamnabile
ITUC a înaintat mai multe recomandări pentru companii, menite să excludă faptele condamnabile care se întâmplă în lanțurile de livrări:
• Lanțul de livrări – deținerea informației despre antreprenorii săi și publicarea acesteia;
• Munca sigură – efectuarea inspecțiilor la întreprinderi, identificarea pericolelor și recunoașterea dreptului salariaților la comitete pentru securitate;
• Munca protejată – neîncheierea unor contracte de muncă cu durată determinată;
• Retribuția minimă decentă a muncii – achitarea unor salarii care ar permite oamenilor o viață decentă;
• Negocieri colective – pentru cota de retribuție a muncii, pentru salarizare decentă și pentru condiții de muncă decente.
„Numărul de acorduri-cadru
globale între corporațiile trans-naționale și federațiile sindicale globale, care au rolul de a soluționa astfel de probleme și de a contribui la dezvoltarea durabilă a economiei globale este în creștere, însă oricum la acest capitol urmează să mai muncim încă mult. Guvernele nu trebuie să neglijeze responsabilitățile care le revin”, a remarcat Sharon Burrow.
Liderii mișcării muncitorești au înaintat în cadrul Forului Economic Mondial din Davos un plan de transformare a modelului de afaceri al companiilor transnaționale și de soluționare a problemei inechității. Acest plan include patru pași:
• Angajatorii asigură o repartizare echitabilă a bunăstării prin intermediul unei retribuții salariale decente și negocieri colective în baza garanției fundamentale a libertății de asociere;
• Standardele de securitate sunt respectate prin implicarea salariaților în comitetele pentru securitate;
• Liderii guvernamentali urmează să implementeze și să execute legile efectuând o evaluare complexă în conformitate cu Principiile de bază ale ONU privind afacerile și drepturile omului;
• Guvernele urmează să-și stabilească, în calitate de prioritate, atingerea unui nivel decent de protecție socială pentru toată populația.
„Doar prin demascarea acestor practici aplicate de companii în raport cu consumatorii și cetățenii pe întreg mapamondul, companiile vor începe să-și asume responsabilitatea pentru lanțurile de livrări și să respecte buchea legii”, a declarat Sharan Burrow.