Noi facilităţi în domeniul angajării tinerilor, propuse de sindicate

 

 

Şomajul în rândul tinerilor moldoveni este mai răspândit, comparativ cu alte catego­rii ale populaţiei. Reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei apreciază că este foarte mult de lucru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de angajare a tinerilor, dar constată că le pot oferi acestora doar consiliere profesională şi infor­mare privind piaţa forţei de muncă. În context, reprezentanţii sindicatelor au propus instituirea de noi facilităţi pentru tinerii specialişti din diferite domenii de activitate.

 

Preşedintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, Dumitru Iva­nov, a solicitat, în cadrul ulti­mei şedinţe a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri co­lective, ca reprezentanţii statului să extindă beneficiile prevăzute de lege asupra tuturor tinerilor specialişti care sunt repartizaţi în câmpul muncii.

 

Condiţii discriminatorii

 

„Nu credeţi că sunt discrimi­naţi tinerii care, după absolvirea facultăţilor cu profil pedagogic, se angajează să muncească în oraş, comparativ cu cei care plea­că la ţară? Tinerii specialişti care se duc să lucreze în mediul rural primesc indemnizaţii unice de 30 de mii de lei, iar cei din capitală, de exemplu, doar 700 de lei, fără să le fie acordat cămin sau alte be­neficii”, a menţionat preşedintele SEŞ. Dumitru Ivanov le-a solici-tat reprezentanţilor Ministerului Educaţiei să insiste asupra mo­dificării în acest sens a legislaţiei în vigoare. În opinia sa, numărul cadrelor didactice tinere care nu primesc acest ajutor este mic, mai ales că indemnizaţia în cauză este acordată deja şi pedagogilor care activează prin centrele ra­ionale. În prezent, excepţie de la această prevedere legală fac doar absolvenţii care se angajează în municipiile Chişinău şi Bălţi.

 

Exigenţele, mai înalte

 

Vorbitorul a îndemnat şi membrii Comisiei tripartite să vină cu propuneri foarte clare în această privinţă. „Ar putea fi îna­intate cerinţe mai stricte în ceea ce priveşte pregătirea profesio­nală sau munca depusă în fiecare zi, dar cred că decalajul este unul foarte mare şi nu trebuie accep­tat”, a opinat Dumitru Ivanov.

O altă propunere lansată în context a fost ca tinerii specialişti care se angajează după absolvire să primească din start salariul pe care acum îl ridică pedagogii cu o vechime în muncă de patru-cinci ani. Acest lucru are scopul de a determina tinerii să rămână în instituţiile de învăţământ.

 

Beneficiile, pentru toţi

 

În acelaşi context, preşedin­tele Sindicatului Lucrătorilor din Cultură, Nicolae Garaz, a remarcat că sunt şi tineri speci­alişti care şi-au făcut studiile cu finanţare de la bugetul de stat şi se angajează conform repartiză-rii în cultură, medicină, agricul­tură, administraţie publică etc.

Metodele de stimulare men­ţionate mai sus trebuie să vize­ze nu doar cadrele didactice, ci pe toţi ceilalţi tineri specialişti. Acum există un document care prevede aceste beneficii materi­ale doar pentru tinerii pedagogi, dar nici un act juridic referitor la ceilalţi tineri specialişti.

Nicolae Garaz a accentuat că au fost făcute mai multe încer­cări în ceea ce priveşte elabora­rea unui astfel de document şi pentru cultură, lucru care nu s-a soldat cu vreun rezultat.

În caz de modificare în acest sens a legislaţiei în vigoare, este necesar să fie formulate propu­neri prin care facilităţile respec­tive să se răsfrângă asupra tineri­lor specialişti din toate domeniile de activitate, a mai sugerat Nico­lae Garaz.

 

Sarcină a ministerelor de ramură

 

La rândul său, Sergiu Sainciuc, viceministru al Muncii, Protecţi­ei Sociale şi Familiei, a specificat că anterior au existat încercări de a prevedea ca aceste stimulări să fie acordate şi absolvenţilor din alte sfere de activitate. Un docu­ment elaborat în acest scop nu a fost însă aprobat.

Viceministrul a precizat că, în timpul apropiat, urmează a fi ini­ţiate discuţii pe marginea plafoa­nelor de cheltuieli pentru 2015. Acest lucru reprezintă o oportu­nitate în ce priveşte includerea de către fiecare dintre ministe­rele de ramură a propunerilor respective în cadrul bugetar pe termen mediu 2015-2017, a rele­vat Sergiu Sainciuc.

 

Statistici oficiale

 

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că, din numărul total de şomeri înregistraţi în 2013, aproape 25 de mii sau cir­ca 40 la sută sunt tineri. Aceştia constituie 23 la sută din popula­ţia activă. Totodată, rata de ocu­pare a tinerilor este una scăzută sau de 28 la sută, faţă de peste 59 la sută în cazul persoanelor cu vârsta de 45-54 de ani sau de aproape 60 la sută – în cel al an­gajaţilor de 35-44 de ani.

Potrivit viceministrului Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei, unul din motivele şomajului mai înalt în rândul tinerilor este lipsa experienţei la angajarea la pri­mul loc de muncă. Acest indica­tor este şi o consecinţă a faptului că mulţi tineri aleg să emigreze în căutarea unor oportunităţi mai bune de angajare.

 

Pregătirea profesională, insuficientă

 

Tinerii şomeri sunt dezavanta­jaţi în comparaţie cu alte catego­rii de vârstă şi prin faptul că, au un nivel mai scăzut de educaţie. Astfel, angajatorii afirmă că sunt nevoiţi să investească în tinerii angajaţi pentru a le spori produc­tivitatea, iar acesta este un risc pe care nu doresc să şi-l asume.

Măsurile realizate în ca­drul politicii în domeniul an­gajării tinerilor ţin de spori-rea nivelului de competitivitate, acordarea de facilităţi la angaja­re şi de sprijin financiar destinat iniţierii afacerilor. Este bineveni­tă şi aprobarea de către Guvern a unei hotărâri ce prevede deduc­tibilitatea cheltuielilor suportate de angajator în cadrul instruirii la locul de muncă, pentru trans­port şi organizarea alimentaţiei. Aceasta va stimula angajatorii să contribuie la formarea profesio­nală a salariaţilor la locul de mun­că şi să beneficieze pentru aceas­ta de anumite înlesniri, a conchis Sergiu Sainciuc.

 

Salariu vs. performanţă

 

Cu referire la propunerile for­mulate de preşedintele ŞES, Igor Grosu, viceministru al Educa-ţiei, a promis că specialiştii insti­tuţiei respective vor analiza care ar fi costul acordării indemniza­ţiei unice în mărime de 30 de mii de lei şi pentru tinerii pedagogi din municipiile Chişinău şi Băl­ţi. El a relevat, de asemenea, că aceleiaşi instituţii îi revine anga­jamentul de a veni în 2015 cu un program de salarizare a cadrelor didactice care să fie bazat pe per­formanţă.

Începând cu anul de studii 2001-2002, instituţiile de învă­ţământ superior de stat încheie cu studenţii înmatriculaţi la anul întâi de studii contracte privind instruirea acestora şi plasarea în câmpul muncii după absolvire în funcţie de necesităţile statu­lui.

Beneficiile prevăzute de lege pentru aceste cazuri sunt: asigu­rarea cu locuinţă gratuită, acor­darea unei indemnizaţii unice în mărime de 30 de mii de lei absol­venţilor instituţiilor de învăţă­mânt superior şi de 24 de mii de lei – celor ai instituţiilor de învă­ţământ mediu de specialitate.

Totodată, specialiştilor res-pectivi le este stabilită şi o in­demnizaţie unică de 1000 şi, respectiv, 800 de lei, dacă sunt angajaţi în spaţiul rural sau 500 şi, respectiv, 400 de lei, dacă muncesc în localităţile urbane.

De asemenea, acestora le este compensat lunar costul a 30 kWh de energie electrică şi asi­gurat gratuit, în fiecare an, un metru cub de lemne şi o tonă de cărbuni.

Pentru acordarea acestor fa­cilităţi, absolvenţii trebuie să prezinte adeverinţa de plasare în câmpul muncii, nu mai târziu de 15 august, în instituţia unde au fost repartizaţi şi unde se obligă să activeze cel puţin trei ani.