După ce ani la rând în ţara noastră aproape că nu au fost înregistrate boli profesionale, în acest an, reprezentanţii sindicatelor constată că există premise ca această situaţie să se schimbe. Astfel, dacă, în 2016, nici un lucrător nu a fost diagnosticat cu astfel de maladii, atunci de la începutul anului curent a fost iniţiată deja cercetarea a trei cazuri de suspiciune legată de bolile şi intoxicaţiile profesionale.
La etapa actuală, când marea majoritate a întreprinderilor care activează în ţara noastră sunt mici şi mijlocii şi nu le asigură salariaţilor servicii medicale în cadrul unităţilor, sănătatea angajaţilor care muncesc în condiţii nocive este monitorizată insuficient, consideră Elena Carchilan, şefa Inspectoratului Sindical de Muncă.
În opinia sa, una din principalele cauze ale nivelului scăzut de depistare şi certificare a bolilor profesionale ţine de organizarea şi efectuarea insuficientă a examenelor medicale ale angajaţilor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile. Această situaţie este influenţată şi de lipsa unui sistem unic al serviciului profpatologic şi ruperea legăturilor de interdependenţă şi continuitate dintre medicina primară şi serviciul patologii profesionale.
O altă cauză ţine de faptul că specialiştii instituţiilor medico-sanitare publice sunt instruiţi insuficient în domeniul igienei şi al patologiei profesionale.
În prezent, cercetarea şi stabilirea diagnosticului de boală profesională are loc
în baza unui regulament special. Este vorba despre Regulamentul sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1282 din 29 noiembrie 2016.
Documentul stabileşte cerinţele şi modul de semnalare şi cercetare a cazurilor de suspiciune de boli (intoxicaţii) profesionale, precum şi de declarare, înregistrare şi raportare a lor.
Acest regulament ar putea contribui la creşterea responsabilităţii angajatorilor faţă de îndeplinirea măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi prevenire a bolilor profesionale, consideră Elena Carchilan.
Prevederile acestui document se răsfrâng asupra tuturor persoanelor fizice, dar şi juridice, indiferent de tipul de proprietate.
În scopul realizării hotărârii sus-menţionate, Ministerul Sănătăţii a emis un ordin prin care au fost aprobate lista bolilor profesionale, Regulamentul Centrului republican de boli profesionale, fişa de evidenţă a bolii (intoxicaţiei) profesionale, instrucţiunea privind completarea acesteia etc.
În consecinţă, numai în primele trei luni ale acestui an, au fost semnalate şi se află în proces de cercetare trei cazuri de suspiciune de boli (intoxicaţii) profesionale. Unul dintre acestea se referă la diagnosticarea cu osteocondroză a unui mecanizator care a fost supus pe parcursul mai multor ani acţiunii vibraţiilor, zgomotului şi suprasolicitării fizice.
Celelalte două cazuri ţin de îmbolnăvirea de cancer a unui pompier şi de astm bronşic a unui lucrător de la căile ferate.
Conform statisticilor oficiale, în ultimii cinci ani, în ţara noastră au fost înregistrate 20 de cazuri de boală profesională, iar numărul celor afectaţi de acestea este de 21 de persoane. În 2012, au fost certificate 12 cazuri, cu 13 victime, în 2013 – şase, în 2014 – nici unul, în 2015 – două şi în 2016 – nici un caz.
